Potrivit lui Frode Forfang, anul trecut s-a înregistrat un număr record de 31.000 de cereri de azil, numărul respingerilor fiind între 12.000 şi 15.000.
‘Gestionarea repatrierii celor care au fost respinşi este esenţială pentru asigurarea integrării celor care primesc permisiunea de a rămâne în Norvegia’, a declarat el la postul naţional NRK.
Conform statisticii UDI, cei mai mulţi solicitanţi de azil au provenit din Siria (o treime), Afganistan, Eritreea, Irak şi Iran.
Directorul agenţiei nu a precizat ce naţionalităţi au persoanele cărora li s-au respins cererile, menţionând însă că, în unele cazuri, refuzul are legătură cu aplicarea regulamentelor Dublin, ce prevăd înregistrarea migranţilor în primul stat din Uniunea Europeană în care ajung.
Norvegia a înregistrat totuşi în acest an o scădere puternică a numărului de solicitanţi de azil, după ce în luna noiembrie a introdus controale la frontiere, ca reacţie la măsuri similare ale unor state vecine.
La rândul său, Danemarca şi-a revizuit, marţi, în jos estimările privind numărul de solicitanţi de azil în 2016, de la 25.000 la 10.000.
Această scădere va însemna economii de 3 miliarde de coroane daneze (450 milioane de dolari), conform planului financiar al guvernului.
‘Este un lucru bun, pentru că putem folosi banii în alte scopuri’, a comentat premierul Lars Lokke Rasmussen într-o postare pe Facebook