Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut sub media ultimilor cinci ani – studiu Novel Research

‘În iulie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu toate că piaţa neagră a scăzut cu 15,2 puncte procentuale faţă de luna mai. Regiunile vest, sud-vest şi nord-vest deţin, de asemenea, cote importante (23%, 22,9% respectiv 21,1%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea ‘cheap whites’, se află în creştere (plus 2,5 puncte procentuale faţă de mai) şi continuă să deţină cea mai mare cotă (59,9%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova, Ucraina şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,7%; 16,5% respectiv 1,8%)’, a declarat Marian Marcu, directorul Companiei de Cercetare Novel Research.

Piaţa neagră a scăzut cu două procente, ca urmare a acţiunilor ţintite ale instituţiilor de aplicare a legii şi în ciuda faptului că 2016 e un an electoral, iar companiile producătoare de ţigarete se află într-o incertitudine legislativă fără precedent, a afirmat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

‘Nu ştim nici acum, după mai mult de doi ani de la publicarea Directivei tutunului în Jurnalul Oficial al UE, cum va arăta legea locală de transpunere şi normele ei de aplicare. Pentru a spori confuzia, există două proiecte aproape identice, unul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi un altul, de OUG, iniţiat in paralel de guvern. Niciunul nu prevede o perioadă de tranziţie pentru modificarea producţiei şi fabricarea potrivit regulilor viitoare, existând astfel un real pericol de disturbare a pieţei legale şi de stimulare a contrabandei. Modul în care este înţeleasă reglementarea celor mai taxate produse din România, a fost însă contrabalansat de politica fiscală coerentă din ultimul an. Deşi a crescut acciza în ianuarie, pentru a compensa scăderea TVA, nu ne-am mai confruntat cu creşteri de taxe şi modificări de structură neaşteptate sau cu ‘inovaţii’ de genul cursului de schimb artificial’, a arătat Gilda Lazăr.

‘De obicei, în lunile de vară contrabanda scade, iar în lunile de toamnă şi iarnă se înregistrează creşteri. Ca să putem spune că am intrat pe un trend de descreştere ar trebui ca, de două ori la rând, cercetările Novel să consemneze reduceri semnificative ale comerţului ilegal cu ţigarete. În plus, suntem şi într-un an electoral, iar cadrul legislativ în care ne vom desfăşura activitatea nu este deloc clar. În nici unul dintre cele două proiecte de transpunere a Directivei tutunului nu este prevăzută o perioadă de tranziţie pentru conformarea producţiei, ceea ce înseamnă că va trebui să ne adaptăm producţia de la o zi la alta. În timp ce producătorii legali vor fi în pericol de a bloca producţia şi de a nu putea vinde, consumatorii au la dispoziţie opţiunea ţigaretelor ilegale. Iată cum incertitudinea creează prejudicii agenţilor economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, dar şi bugetului de stat, care înregistrează fluctuaţii la încasările din acciza la ţigarete şi pierderi anualizate de peste 500 de milioane de euro! Nu în ultimul rând, fiecare punct procentual de scădere a contrabandei presupune resurse suplimentare alocate de autorităţile de aplicare a legii. Aşa cum se vede din datele Novel pe luna iulie, contrabanda a scăzut considerabil, cu peste 15 puncte procentuale în nord-est, reflectând eforturile pentru reducerea traficului ilegal’, a declarat Ileana Dumitru, director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania.

Chiar dacă piaţa neagră a scăzut cu două procente, România este încă departe de media europeană a comerţului ilegal cu ţigarete, de 10%, a subliniat Alexandra Olaru, director Corporate Affairs, Philip Morris România.

‘În plus, evoluţia fluctuantă a contrabandei de la începutul anului şi până acum ne determină să fim precauţi în a previziona un trend real de scădere. Traficul ilegal şi contrafacerea sunt încurajate de lipsa unor soluţii de dezvoltare regională pentru anumite zone ale României, unde comerţul ilicit reprezintă singura sursă de venituri pentru o mare parte a populaţiei. Pe lângă o abordare în context economic lărgit a acestui fenomen, reiterăm faptul că este nevoie de o Strategie Naţională de Combatere a Comerţului ilegal cu ţigarete, care să implice toţi factorii cu putere de decizie asupra industriei, în materie de reglementare, politici fiscale şi terminând cu autorităţile de aplicare a legii’, a declarat Alexandra Olaru.

‘Autorităţile au depus şi în ultimele luni eforturi pentru reducerea pieţei negre. Au fost făcute confiscări, s-au capturat ţigarete ascunse în rezervoare de benzină, în cherestea sau lipite pe corp. Instituţiile statului competente în combaterea contrabandei nu pot însă compensa lipsa de predictibilitate în care ne desfăşurăm activitatea în momentul de faţă, situaţie care este de natură să determine creşterea comerţului ilegal. Pentru a evita viitoare perturbări majore ale pieţei, cea mai bună soluţie ar fi ca, în privinţa transpunerii Directivei tutunului, să se permită adaptarea producţiei pe parcurs, în paralel, după vechea şi după noua lege, astfel încât să fie respectat termenul de piaţă curată, 20 mai 2017, când vor trebui comercializate doar produse conforme. Ori de câte ori au ocazia, pentru a justifica lipsa de transparenţă şi dialog eficient, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii invocă infringementul. Însă România avea deschise, la sfârşitul anului trecut, peste 50 de astfel de proceduri, iar în prezent este întârziată transpunerea în legislaţia naţională a nu mai puţin de 44 de directive europene’, a declarat Adrian Pirau, director comercial Imperial Tobacco Romania.

‘Autoritatea Vamală se află într-un amplu proces de reorganizare, cu scopul eficientizării şi transformării instituţiei în principalul pilon de cooperare vamală în regiune. Efectele pozitive ale acestui proces sunt deja vizibile: în doar două luni de când am început să funcţionăm într-o nouă structură, contrabanda cu ţigarete a scăzut cu două puncte procentuale. Un element important al transformării organizaţionale a Vămii este reînfiinţarea echipelor mobile, cel mai eficient mijloc de combatere a comerţului ilegal, alături de echipamentele de scanare. În momentul de faţă, finalizăm strategia de reoperaţionalizare a echipelor canine, urmând să fie disponibile în punctele vamale din toată ţara un număr de circa 40-50. Am convingerea că Autoritatea Vamală va deveni una dintre cele mai importante instituţii ale statului, cu beneficii majore pentru veniturile bugetare ale ţării şi implicit ale Uniunii Europene’, a precizat Dorel Fronea, vicepreşedintele ANAF şi coordonatorul Autorităţii Vamale din România.

Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.