Gabriela Firea îi cere premierului sprijin în rezolvarea situaţiei RADET-ELCEN

‘Pe termen scurt, stimate domnule prim-ministru, vă rog să aveţi în vedere găsirea unor soluţii urgente pentru a asigura necesarul financiar atât al RADET, cât şi al ELCEN SA, în vederea trecerii perioadei de iarnă 2016-2017, cu precizarea că în prezent Primăria Municipiului Bucureşti nu poate achita decât subvenţia, care este plătită la zi. Totodată, vă cer sprijin, ca şef al Guvernului, în ceea ce priveşte elaborarea şi promovarea unor acte normative menite să soluţioneze situaţia prezentată’, se arată în scrisoarea trimisă de Gabriela Firea.

Ea a reamintit că a solicitat realizarea în regim de urgenţă a unui audit la RADET.

‘Sper ca rezultatele acestuia, coroborate cu cele ale verificărilor făcute de Corpul de control al prim-ministrului la ELCEN vor contribui la o bună guvernare în folosul contribuabililor bucureşteni. Având în vedere că peste 60% din veniturile ELCEN sunt furnizate de clientul RADET, consider că soluţia de rezolvare nu poate veni doar de la Primăria Municipiului Bucureşti şi este necesară implicarea atât a dumneavoastră personal şi a structurilor Guvernului (Ministerul Energiei, Finanţelor, Dezvoltării), cât şi a autorităţilor coordonate de Parlamentul României (ANRE), prin toate metodele legale, având ca scop găsirea unei soluţii globale de identificare a datoriilor reale şi a metodelor de scadenţare sau eşalonare a acestora’, a menţionat primarul general.

Edilul a apreciat că ‘politica extremă dusă de ELCEN’, care ameninţă constant cu sistarea furnizării agentului termic către RADET, precum şi invocarea unei datorii istorice ‘nu fac altceva decât să afecteze echilibrul economic al Capitalei’, perturbând atât programul de investiţii în infrastructură, cât şi serviciile oferite bucureştenilor.

‘Primarul general a explicat că nu se poate pune în pericol întreg bugetul Primăriei Capitalei, pentru şcoli, grădiniţe, spitale, pentru proiectele de infrastructură şi alte nevoi urgente, pentru a plăti în două – trei luni o datorie istorică de 10-15 ani pe care o au aceste unităţi economice. Mai mult decât atât, atitudinea ELCEN este nejustificată, mai ales că subvenţia datorată RADET pe anul 2016 de către Municipiul Bucureşti este plătită la zi în cuantumul aprobat de CGMB (din 657 milioane lei s-au plătit conform deconturilor 451 milioane lei). De menţionat că subvenţia nu este flexibilă, deoarece se bazează pe calculul gcal fizic consumate la preţul stabilit de ANRE. Asupra cuantumului valorii subvenţiei nicio autoritate publică a Capitalei nu poate interveni, aşa cum solicită permanent ELCEN şi ceilalţi furnizori ai RADET’, reiese din comunicatul Primăriei.

Conform PMB, printr-un protocol aprobat de Consiliul General al Capitalei în decembrie 2008, protocol încheiat între Municipiul Bucureşti, RADET, ELCEN, Ministerul Economiei şi Finanţelor, s-a stabilit o datorie istorică de 743,4 milioane lei. Anexa la protocol stabilea un grafic de plată pentru perioada 2009-2011 din care reieşea, pe baza legislaţiei existente la data Protocolului (OG 36/ 2006) că 45% din totalul datoriei – adică 334,5 milioane lei – urmau să provină din surse alocabile de la bugetul de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, iar 55% din totalul datoriei urmau să se asigure de la bugetul local, adică 408,9 milioane lei.

‘Plata obligaţiilor legale la data încheierii Protocolului de către MEF (MAI şi MDRAP) a fost viciată de anularea în practică a prevederilor OG 36/ 2006 prin OG 13/ 2009 şi prin abandonarea obligaţiilor de plată de către Guvernul României prin ministerele succesoare ale MEF (MFP şi MAI, apoi MDRAP) în anul 2011, astfel că din totalul de 334,5 milioane lei au rămas neplătite până în prezent 58,9 milioane lei din principalul aşa zisei datorii istorice’, a precizat PMB.

În plus, nici MFP nu a plătit Municipiului Bucureşti în anii 2009-2014 la nivelul propriilor previziuni sumele din cotele defalcate din impozitul pe venit, pentru că Municipalitatea să constituie un eventual fond pentru compensarea sumelor nealocate (din totalul de 743,4 milioane lei stabilit prin Protocol au rămas nealocaţi 259 milioane lei), a menţionat PMB.

‘Aşadar, Municipiul Bucureşti a abandonat plata aşa zisei datorii istorice pe temeiuri obiective (neîndeplinirea obligaţiilor tuturor parţilor semnatare ale Protocolului)’, a menţionat PMB.