Hidroelectrica ar putea fi listată la bursă la jumătatea anului viitor

‘Raportat la programul existent, preconizarea listării Hidroelectrica este undeva la jumătatea anului viitor, acesta este momentul la care trebuie să ne raportăm. Nu trebuie să ne îmbătăm să spunem că anul acesta se va face listarea’, a spus Agliceru, în cadrul unei conferinţe organizate de ziarul Bursa.

El a susţinut că listarea poate fi posibilă doar după ce se vor realiza studii privind situaţia celor 17 lucrări de investiţii începute înainte de 1989, respectiv dacă acestea vor mai fi finalizate sau nu.

Potrivit lui Agliceru, imediat după ieşirea din insolvenţă, Ministerul Energiei s-a preocupat de numirea unui Consiliu de Supraveghere.

‘Cred că acum Hidroelectrica se poate lăuda că are un Consiliu de Supraveghere profesionist şi asumat, care nu se dă la o parte, nu refuză să răspundă la nicio întrebare, în timp real, online, nu numai cu ocazia şedinţelor. În ceea ce priveşte directoratul, aşa cum spun dispoziţiile legale, acesta răspunde, dar are şi independenţa absolută de a lua decizii. Până acum, la două luni de funcţionare a acestui directorat, nimeni, niciun salariat, niciun funcţionar public din cadrul Ministerului Energiei nu a dat dispoziţii, nu a intervenit, nu a recomandat, ci toată lumea s-a mulţumit să lucreze în cadrul legal. Cu toţii ne temeam că la ieşirea din insolvenţă imediat vor apărea acele presiuni despre care cunoaştem că au avut loc la prima ieşire din insolvenţă. Acest lucru nu s-a întâmplat acum’, a susţinut el.

Agliceru a arătat că, după ieşirea din insolvenţă, Hidroelectrica a avut câteva sute de controale din partea autorităţilor statului, care au constatat o reală îmbunătăţire faţă de situaţia anterioară insolvenţe.

‘Rezultatele au fost foarte puţine sancţiuni şi de mică amploare, pentru că în timpul insolvenţei activitatea din sucursale a fost radical îmbunătăţită. Sucursalele noastre nu mai au directori, ci doar directori tehnici de producţie, care au singura sarcină de a veghea producţia de energie electrică la nivel calitativ superior, aleşi pe criterii profesionale. Iată un lucru de noutate în sistemul energetic. Ei nu fac comerţ, ci doar producţie, şi răspund de funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor’, a continuat managerul Hidroelectrica.

Referitor la situaţia Hidroserv, filiala Hidroelectrica, Agliceru a arătat că aceasta a moştenit datorii de 100 de milioane de lei în 2013, când a fost înfiinţată prin fuziunea celor opt filiale.

‘Din 2013 până în prezent, de la 2.600 de angajaţi, au rămas 1.500 în Hidroserv, iar contractul colectiv de muncă a fost modificat, iar numărul salariilor compensatorii a scăzut la şase, faţă de 2013, când numărul acestora era 48’, a mai spus Agliceru.

El a precizat că Hidroelectrica a luat decizia de a realiza un control al situaţiei Hidroserv, despre care se discută posibilitatea de a intra în insolvenţă.

‘Acest control nu este finalizat, dar nu am fost lipsiţi de surprize. Surprizele apar pe zi ce trece. Ce se va întâmpla dacă, aşa cum se zvoneşte, Hidroserv va intra în insolvenţă? Ce înseamnă insolvenţa pentru Hidroserv? Orice administrator judiciar vine, nu va trebui să aducă venituri, pentru că ele sunt asigurate de existenţa contractului de mentenanţă cu Hidroelectrica, intrat în vigoare la începutul acestui an, semnat pe patru ani şi care are o valoare de 500 de milioane de lei, începând de azi’, a continuat Agliceru.

Casa de insolvenţă Euro Insol, controlată de Remus Borza, a fost propusă administrator judiciar al Hidroserv, filiala de mentenanţă a Hidroelectrica, în cazul unei insolvenţe a companiei, au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, surse din domeniu.

‘În cadrul şedinţei de ieri (marţi – n. r.) a Consiliului de Administraţie, s-a discutat din nou situaţia economico-financiară a Hidroserv şi iminenţa intrării companiei în situaţie de insolvenţă. O parte a membrilor Consiliului de Administraţie au propus casa de insolvenţă Euro Insol, adică pe Remus Borza, drept administrator judiciar. Propunerea nu a fost deocamdată supusă la vot, însă discuţiile vor fi reluate în viitoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie’, au spus sursele menţionate.

Euro Insol a fost şi administratorul judiciar al Hidroelectrica, în perioada 2012 – 2016.

Contactat de AGERPRES, Remus Borza a declarat că nu are cunoştinţă de aceste discuţii, însă este convins că ar face ‘o treabă bună’, dacă va fi confirmat de instanţă drept administrator judiciar al Hidroserv.

‘Hidroserv nu îmi este străin. Este creaţia mea de suflet, alături de Hidroelectrica. Sunt cel care, practic, a redactat statutul noului Hidroserv prin fuziunea celor opt filiale. Indirect, din 2012 şi până acum două luni, am supravegheat Hidroserv. Nu am avut pârghii directe, pentru că Hidroserv nu era în insolvenţă, ci am avut doar pârghii indirecte, prin Consiliul de Administraţie. S-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte optimizarea costurilor şi creşterea performanţei economice a Hidroserv. Au plecat 1.000 de oameni, de la 2.600 în 2013, când s-a înfiinţat Hidroserv-ul nou, la 1.500 astăzi. A crescut gradul de pregătire profesională a angajaţilor, a meseriaşilor. Hidroserv şi-a dezvoltat capabilităţi tehnice şi pe lucrări care, în mod tradiţional, până în 2013 – 2014, erau date altora, ceea ce a însemnat şi venituri suplimentare’, a spus Borza.

El a subliniat că situaţia Hidroserv este cauzată de datorii către firme care au căpuşat compania în trecut.

‘Hidroserv a rămas captiv unor contracte otrăvite lăsate moştenire, unor contracte încheiate de Mihai David (fost director general al Hidroelectrica – n. r.) în 2010 şi de conducerea de atunci a Hidroelectrica, contracte de mentenanţă cu firme prietene, contracte cu dedicaţie. În 2013, erau peste 200 de firme în relaţie cu Hidroserv. În realitate, la momentul deschiderii insolvenţei, în 2012, Hidroelectrica nu hrănea doar opt Hidroserv-uri, ci vreo 220 de lipitori, de căpuşe. Până şi Hidroserv-urile noastre erau opt bidoane prin care se sifonau zeci de milioane de euro’, a arătat Borza.