Fermieri la mâna Bruxelles-ului. Cel puţin 5.000 de crescători de animale riscă să dea subvenţiile înapoi

Cel puţin 5.000 de crescători de vite, beneficiari ai  sprjinul cuplat în sectorul zootehnic, sunt în pericol de a li se cere banii pe subvenţii înapoi, dacă România nu va convinge Bruxelles-ul că subvenţiile de peste 1.000 de euro pe cap de vacă pe care le iau românii sunt justificate şi nu perturbă echilibrul pieţei comunitare. „Nu a fost niciodată în lume o asemenea subvenţie. În octombrie 2015, la Consiliul de Ministri de la Bruxelles, comisarul Phil Hogan ne reproşa că România are cele mai mari subvenţii pe cap de vacă. Vă imaginaţi ce spune acum că am plătit de 2-3 ori mai mult. Este un risc pe care eu mi l-am asumat. Fermierii sunt mulţumţi cu aceste sume foarte mari şi îmi revine mie sarcina să justific către Comisie, pentru că altfel riscăm să recuperăm bani de la fermieri „, declara în urmă cu o săptămână Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, potrivit căruia sprijinul financiar din sectorul zootehnic a ajuns până la 1.222 de euro pe cap de vacă de carne sau 826 de euro pe cap de vacă de lapte.

Acesta a explicat şi motivul pentru care s-a ajuns la asemenea sume: prea puţíni fermieri au reuşit să se încadreze anul trecut în limitele impuse de prevederile legale.

Doar 5.000 de fermieri primesc sprjin cuplat

Potrivit informaţiilor furnizate ECONOMICA.NET de către APIA, doar 5.000 de crescători de vite au fost declaraţi eligibili de către APIA pentru a putea beneficia de sprjinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) pentru anul de cerere 2015.  Este vorba despre un ajutor financiar direct acordat pe cap de animal doar celor care deţin minimum 10 capete şi maximum 250 de capete şi pentru care s-au plătit până acum (9 septembrie a.c – n.red) peste 268,3 milioane de lei. În total, s-au achitat subvenţii pentru aproximativ 73.400 de capete (vaci de lapte, bivoliţe de lapte şi taurine de carne), ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 828 de euro pe cap de animal (la un curs mediu de 4,41 de lei pentru un euro). Până acum nu s-au făcut însă toate plăţile.

Aceasta nu este însă singura formă de sprijin pe care o primesc crescătorii de animale. Aceştia pot beneficia (dar nu obligatoriu) pe lângă sprjinul cuplat şi de aşa-numitul Ajutor Național Tranzitoriu (ANT), pentru care este nevoie de cel puţin două animale. 

Citeşte şi:

Avem cele mai mari subvenţii pentru animale din UE. Comisia Europeană ar putea cere fermierilor banii înapoi

Or, de aceşti bani vor beneficia 54.780 de fermieri crescători de vaci de lapte (ANT 7) şi 137.490 de crescători de vite pentru carne (ANT 8). Până acum, APIA a plătit peste 101,8 milioane de lei pentru sectorul lapte (ANT 7) şi alţi 430,3 milioane de lei pentru sectorul carne. Având în vedere că fermierii au primit ajutor naţional tranzitoriu pentru aproximativ 1 milion de vite de carne, sprjinul mediu a fost de 96 de euro pe cap de animal crescut pentru carne.

Aproximativ 5.500 de fermieri au rămas în afara ajutoarelor tranzitorii

Pentru campania agricolă 2014, crescătorii de animale au beneficiat de ajutoare naţionale tranzitorii plus, în anumite cazuri, de ajutoare pentru zonele defavorizate. Numărul beneficiarilor a fost însă mult mai mare faţă de anul următor, astfel încât şi valoarea subvenţiei per animal a fost mai mică faţă de 2015.  Din datele APIA, au primit ajutoare naţionale tranzitorii peste 58.200 de producători de lapte de vacă, cu 3.400 de fermieri mai mulţi faţă de beneficiarii campaniei agricole 2015 şi în jur de 139.600 de crescători de vite pentru carne, cu 2.100 mai mulţi decât acum. Valoarea totală a sprjinului tranzitoriu a fost de 674,4 milioane de lei.

De ajutorul pentru zonele defavorizate în cuantum total de 142,9 milioane de lei au beneficiat aproximativ 88.000 de fermieri.

În total, fermierii români deţin în jur de 2 milioane de bovine.