Pentru postul de guvernator al Deltei Dunării toată lumea a considerat că trebuie să existe un preț. Pentru postul de președinte al unei asociații non profit nu a existat niciodată. Cu atât mai mult cu cât, AGVPS a fot dintotdeauna privită drept autoritatea care emite permise de pescuit și mai ales, de vânătoare. Trebuie subliniat că la pescuit are acces mai toată lumea, la vânătoare nu e chiar așa. Aici este nevoie de permis de port armă, permis de vânătoare și de plata a multor taxe atunci când este vorba de uitilizarea fondului cinegetic național și de stat. Pentru că nu vorbim de un teren de vânătoare privat, în genul celui de la Balc, proprietate privată a magnatului Ion Țiriac.
Potrivit site-ului asociației, cel puțin în perioada 2011 – 2016, președintele AGVPS este Mugur Constantin Isărescu. Vorbim de o asociație plină în general de deputați, oameni cu o mai mare sau mai mică influență politică care sunt în această organizație și din hobby, dar nu doar pentru asta. Gurile rele spun că AGVPS, pe lângă fondul cinegetic, beneficiază de tot felul de subvenții din partea statului. Mugur Isărescu a preluat șefia AGVPS în 2006, de la fostul președinte, Adrian Năstase. Acesta a insistat să-l convingă pe Isărescu să accepte acest post.
Chiar dacă despre isprăvile de vânătaore ale guvernatorului BNR nu s-a auzit niciodată nimic (mai degrabă s-a auzit despre crapii uriași prinși de directorul direcției de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză), putem să vă spunem că președintele AGVPS, Mugur Isărescu, poate vâna oriunde și oricând împreună cu invitații săi, cerbul carpatin sau ursul brun, animale protejate de lege.
În plus, președintele AGVPS are dreptul de a vâna și păstra coarnele unui cerb, de exemplu, indiferent de mărimea acestora. Menționăm că pentru vânătoarea unui cerb cu cele mai mici coarne admise de codul vânătorilor, statul trebuie să încaseze 5.000 de lei. Mugur Isărescu, în calitate de președinte al AGVPS, nu trebuie să plătească nici un fel de impozit pentru vânătorile sale.