INTERVIU cu Dacian Cioloş: Nu voi candida la alegeri. E nevoie de o schimbare în politică, schimbarea nu o poate face un om

‘Cred că această generaţie nouă, tânără, care îşi doreşte schimbarea în România, îşi asumă din ce în ce mai mult această dorinţă, nu doar în mod pasiv, ci şi în mod activ. Eu mi-aş dori să văd cât mai mulţi dintre aceşti oameni pe listele partidelor politice, care partide politice cred că trebuie să înţeleagă, măcar în ultimul ceas: credibilitatea lor ţine nu doar de discursurile şefilor partidelor, dar şi de programul pe care îl vor propune şi, mai ales, de listele pe care le vor propune’, a spus premierul.

Şeful Executivului a vorbit şi despre reformele începute în mandatul său şi care au vizat mai multe domenii, de la cel economic, la sănătate sau educaţie.

Dacian Cioloş a vorbit, în interviul pentru AGERPRES, şi despre participarea sa din aceste zile la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York.

Agerpres: Domnule prim-ministru, actuala sesiune a ONU este marcată de războiul sângeros din Siria a cărui consecinţă dramatică este criza refugiaţilor. Preşedintele Obama a făcut apel la mai multă solidaritate cu migranţii. Pe de altă parte, UE este puternic divizată pe acest subiect. Care a fost poziţia României la New York şi care este abordarea noastră în această problemă a refugiaţilor?

Dacian Cioloş: Poziţia României a fost aceeaşi care este cunoscută şi la nivel european. România doreşte să ajute în acest proces. În primul rând, noi am susţinut şi susţinem în continuare combaterea migraţiei ilegale (…), printr-un control al frontierelor. Cred că nu e nici în sprijinul refugiaţilor – adevăraţilor refugiaţi – să existe această trecere ilegală a frontierelor. Trebuie ca Uniunea Europeană să fie în măsură să controleze acest proces şi, odată controlat acest proces, apoi, în interiorul Uniunii Europene, suntem conştienţi că trebuie să ne asumăm anumite responsabilităţi, dar această asumare trebuie să rămână una voluntară şi nu impusă de undeva de sus. În mod voluntar, în urma discuţiilor şi deciziilor care au avut loc la nivel european, România şi-a asumat anumite obligaţii. Vreau să fiu foarte clar: nu ne-am asumat obligaţii în plus aici, la New York, în afară de cele care sunt deja asumate la nivel european. Şi, la nivel european, noi am insistat pe faptul că România poate să ajute în primul rând din punct de vedere logistic şi material şi cu resurse umane pentru protejarea frontierelor. România este foarte activă în cadrul FRONTEX şi cu personalul calificat acolo, dar şi cu dotări, capacităţi materiale pe care le avem, dar şi în politica de relocare ne-am asumat un anumit lucru, numai că aici hotspoturile din Grecia şi Italia funcţionează încă destul de lent.

Pe de altă parte, principala modalitate prin care putem controla acest proces al azilanţilor este controlarea conflictelor şi contribuţia la stingerea conflictelor. Deci, negocieri pentru a putea să stingem conflictele. Din acest punct de vedere, şi în discuţiile pe care le-am avut aici şi cu preşedintele Egiptului, şi cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, şi cu secretarul general ONU, am subliniat faptul că România este gata să contribuie cu contactele pe care le are la identificarea unor soluţii de încetare a conflictelor.

AGERPRES: Bulgaria a cerut zilele trecute 160 de milioane de euro de la UE pentru a construi noi facilităţi pentru migranţi. Primeşte 108 milioane, în primă fază. Se pare că ruta migraţionistă s-a schimbat. E posibil să ne confruntăm şi noi cu un aflux de migranţi? Vom cere ajutor financiar de la UE, dacă va fi cazul?

Dacian Cioloş: Deocamdată, important este să arătăm în continuare că putem să controlăm frontierele. România a demonstrat lucrul acesta până acum. Am avut discuţii, chiar astăzi, cu domnul ministru Tudorache pe acest subiect. De altfel, dânsul va participa la o întâlnire la nivel înalt organizată în Austria, o întâlnire informală legat de ruta balcanică de migraţie. România nu e pe această rută, dar semnalul pe care vrem să-l dăm, şi prin participarea domnului ministru Tudorache, este că acordăm sprijin vecinilor noştri acolo unde este nevoie şi le solicităm, în acelaşi timp, colaborarea pentru a putea menţine controlul la frontierele bulgaro-română şi sârbo-română în primul rând, acolo unde pot să fie presiuni mai mari.

AGERPRES: V-aţi întâlnit la New York şi cu preşedintele Finlandei. Aţi discutat despre pregătirea troicii preşedinţiei UE în 2019. În ce stadiu suntem cu pregătirile pentru acest moment destul de important şi ce veţi face în continuare la nivel guvernamental ca momentul 2019 să ne găsească pregătiţi?

Dacian Cioloş: Aici sunt două lucruri care trebuie făcute şi pe care le pregătim: pe de-o parte, o pregătire logistică şi administrativă şi pe de altă parte, o pregătire a consistenţei agendei de discuţii pe care România ar putea să o propună. Din punct de vedere administrativ-logistic, am creat în cadrul Cancelariei o echipă care va pregăti această preşedinţie. Urmează să recrutăm acolo oameni competenţi pe diferite domenii pentru că va trebui, până cel târziu anul viitor, în vară, să avem această echipă completă şi bine formată pe temele pe care va trebui să le acoperim. România va trebui să gestioneze, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, mai multe grupuri de lucru pe diferite teme, pe subiectele care vor fi în dezbatere la momentul respectiv la nivel european. Deci, pregătim această echipă şi am început selectarea de oameni acolo.

Pe de altă parte, discutăm şi cu partenerii noştri europeni, mai ales cu cei din troică, să identificăm teme pe agendă pe care România le va propune şi le va susţine. Aici va trebui o coordonare şi cu Comisia Europeană, cu Consiliul şi cu Parlamentul, să vedem care vor fi subiectele la momentul respectiv pe agendă şi ce alte subiecte ar mai putea pune România pe agendă. Din discuţiile cu preşedintele Finlandei, am ajuns la concluzia că aproape sigur o temă va fi cea legată de Parteneriatul Estic – de Politica de Vecinătate. Mai ales de Parteneriatul Estic, unde atât Finlanda, cât şi România au interes. Şi, probabil, şi Politica de Extindere, modul în care va evolua Politica de Extindere la nivel european. Aici, cu siguranţă, şi Croaţia va avea un interes.

AGERPRES: Care este poziţia României faţă de constituirea unei armate unice europene, ţinând cont că suntem un stat membru NATO?

Dacian Cioloş: Cred că ideea constituirii unei armate unice europene este o idee care poate să evolueze pe termen lung. Pe termen scurt, pe termen mediu, se pune problema în primul rând a unei cooperări întărite între statele membre europene pentru o intervenţie mai coordonată între anumite teatre de operaţii unde Uniunea Europeană are un interes şi poate să ajute. Oricum, poziţia noastră a fost foarte clară de la început şi, din câte înţeleg, e poziţia majorităţii statelor membre europene care sunt şi membre NATO şi anume că această coordonare întărită la nivel european trebuie să fie asigurată în complementaritate cu misiunile pe care le are NATO şi nu să înlocuiască rolul NATO. Aici, pot să vă spun că am avut în mai multe rânduri discuţii şi cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care mi-a confirmat de fiecare dată că şi NATO vede cu ochi buni această întărire a rolului pe care Uniunea Europeană şi-l poate asuma pe diferite teatre de operaţii.

Pe de altă parte, cred că la nivel european, prin această coordonare întărită, putem asigura o mai bună complementaritate şi legătură între politica de înzestrare a armatei, pe de-o parte, în diferite state membre, inclusiv dezvoltarea industriei de apărare, şi această întărire a rolului Uniunii Europene în politica de apărare.

AGERPRES: Există susţinători ai dumneavoastră care vă reproşează că nu veţi participa la alegeri. Ce mesaj aveţi să le transmiteţi acestora?

Dacian Cioloş: Principalul mesaj este că eu cred că România are nevoie de o schimbare în modul de a face politică, că această schimbare nu o poate face un om şi că aceasta presupune ca acei oameni care o doresc să se implice. Eu mi-am asumat şi m-am implicat încă din noiembrie, asumându-mi acest rol de prim-ministru şi am spus atunci că, tocmai pentru a păstra credibilitatea abordării echilibrate a acestui Guvern, nu voi candida la aceste alegeri parlamentare. Asta nu înseamnă că nu mă interesează ce se va întâmpla la aceste alegeri parlamentare şi de aceea eu îi încurajez pe toţi cei care îşi doresc o schimbare în România, să o facă. Faptul că sunt deja prezenţi pe reţelele de socializare sau în spaţiul public, în general, e un lucru bun. Cred că această generaţie nouă, tânără, care îşi doreşte schimbarea în România, îşi asumă din ce în ce mai mult această dorinţă, nu doar în mod pasiv, ci şi în mod activ. Eu mi-aş dori să văd cât mai mulţi dintre aceşti oameni pe listele partidelor politice, care partide politice cred că trebuie să înţeleagă, măcar în ultimul ceas: credibilitatea lor ţine nu doar de discursurile şefilor partidelor, dar şi de programul pe care îl vor propune şi, mai ales, de listele pe care le vor propune.

Deci, eu îi încurajez. Pot să-i asigur că nu rămân indiferent la ce se întâmplă în România şi ce se va întâmpla în România în perioada următoare. Pe de altă parte, cred că un om de stat trebuie, în primul rând, să fie consecvent cu el însuşi şi să nu mintă.

AGERPRES: Sunteţi de aceeaşi părere cu preşedintele Iohannis, că România are nevoie din toamnă de un guvern politic?

Dacian Cioloş: Păi eu cred că într-o democraţie… altfel nu văd de ce am mai face alegeri. Alegerile au tocmai rolul de a stabili o majoritate în Parlament care apoi să propună şi să susţină un guvern. Atâta vreme cât acest guvern este emanaţia partidelor care au majoritate şi este susţinut de aceste partide, este un guvern politic.

AGERPRES: Aţi trecut de jumătatea mandatului de prim-ministru. Care consideraţi că este cea mai mare realizare a mandatului acesta şi care ar fi fost lucrul pe care regretaţi că nu l-aţi putut face?

Dacian Cioloş: Să fim realişti acum, nu ştiu dacă putem vorbi de o mare realizare în zece luni. Obiectivul nostru a fost, în primul rând, de a menţine echilibrul, de a asigura condiţiile pentru continuarea trendului pozitiv al dezvoltării economiei din România şi de a începe anumite reforme pe care le-am şi anunţat atunci, la început. Pe parcurs au mai apărut şi alte crize pe care a trebuit să le rezolvăm şi nu doar punctual, ci chiar să lansăm anumite reforme, cum e în domeniul sănătăţii, în domeniul politicii de salarizare. În aceste domenii, conştienţi fiind că e nevoie de reformă, dar nu prevăzusem că într-un timp scurt am putea face anumite lucruri, însă am fost obligaţi să o facem. Ceea ce mi se pare important în această perioadă este că, în procesul de reformă a administraţiei, am lansat şi cred că am mers destul de departe cu acest proces de debirocratizare, de simplificare în administraţie. E un lucru esenţial în pregătirea reformei administraţiei, atât pentru că asta poate să recâştige încrederea cetăţenilor în stat şi în administraţie. Pe de altă parte, am şi dat un semnal în administraţie că de acum înainte va trebui lucrat altfel, mult mai orientat spre cetăţean.

În domeniul economic, lucrurile au evoluat bine şi pentru că am luat anumite măsuri pentru a întări predictibilitatea pentru mediul de afaceri. Şi acolo am simplificat şi clarificat anumite lucruri. Am stabilit o politică de ajutoare de stat şi de sprijin pentru întreprinderi mici şi mijlocii mult mai clară, mai transparentă, mai obiectivă. Rezultatele se văd pentru că au crescut atât investiţiile în mediul privat, cât şi locurile de muncă.

În domeniul sănătăţii am făcut lucruri care n-au fost făcute de mulţi ani de zile, această reechilibrare a salariilor, inclusiv clarificarea situaţiei gărzilor suplimentare. Venim acum şi cu o abordare de investiţii în domeniul sănătăţii, investiţii în spitale, care va fi o abordare pe termen mediu şi lung.

În domeniul educaţiei am început, la fel, anumite lucruri. Cu abordarea politicii de salarizare, chiar dacă n-am putut merge atât de departe, în prima fază cât am mers în domeniul sănătăţii, dar e o abordare clară. Formarea profesională şi formarea duală, care este esenţială în momentul de faţă pentru a putea atrage investitori.

AGERPRES: Ce n-aţi avut timp să faceţi? Ce v-aţi fi dorit să fi putut schimba în lunile astea?

Dacian Cioloş: Mi-aş fi dorit să mergem mai departe cu reforma administraţiei. Din păcate, n-am fost pregătiţi aici, n-a fost nici suficientă ambiţie din partea miniştrilor care ar fi trebuit să abordeze lucrurile acestea mai frontal. Dar şi acolo au început lucrurile pentru că, pe baza strategiei funcţiei publice, a strategiei în administraţia publică locală, care e în pregătire, a strategiei privind formarea profesională în administraţie, urmează să modificăm mai multe legi prin care vom introduce anumite elemente de reformă pe care le aveam prevăzute iniţial şi lucrul acesta îl vom face până la sfârşitul mandatului.