Irimescu: Modificările la legea de vânzare a terenurilor agricole vor fi aprobate după ce vor fi discutate cu fermierii

„Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afişăm pe site săptămâna viitoare, ca să primim observaţii, şi pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern şi să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, a precizat Irimescu.

Şeful de la Agricultură a precizat în repetate rânduri că au existat presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole, în condiţiile în care suprafeţe mari de terenuri agricole au intrat în proprietatea firmelor străine.

Potrivit ministrului Agriculturii, principala modificare din Lege este cea a limitării achiziţiei de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă şi anumite condiţii referitoare la cunoştinţe de bază în domeniul agricol, desfăşurarea unor activităţii agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, precum şi obligaţia de a menţine destinaţia agricolă pe o perioadă de 10 ani şi abia pe urmă să poată fi făcută înstrăinarea terenului etc.

„Pe noile modificări din lege, suprafaţa maximă ce poate fi deţinută în proprietate de persoanele fizice este de maximum 50 de hectare, atât pentru români cât şi pentru străini. Este posibil să lăsăm ca la nivel de judeţ să impună fiecare o limită, poate mai mică faţă de cele 50 de hectare”, a explicat Irimescu.

În ceea ce priveşte proiectul privind ataşaţii agricoli, ministrul Agriculturii a menţionat că îşi doreşte ca în luna octombrie să se adopte legea şi să poată demara concursul pentru ocuparea celor 12 posturi cât mai repede posibil.

„Am rugat parlamentarii ca atunci când adoptă legea să modifice articolul prin care Ministerul Justiţiei ne-a impus ca ataşaţii agricoli să fie doar funcţionari publici. A fost amendat deja la Senat acest articol şi ar putea ca marţi (27 septembrie n.r.) să intre în Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor şi pe la începutul lui octombrie să se adopte Legea şi să dam drumul la concurs. Mi-e teamă că dacă nu se întâmplă până când voi mai fi în funcţie, aceste posturi nu se vor mai ocupa prin examen ci „pe pile”, a adăugat Irimescu.

Guvernul a adoptat în luna mai o Ordonanţă de Urgenţă prin care decidea să trimită în capitale importante din lume 12 ataşaţi agricoli pentru promovarea produselor româneşti de foarte bună calitate la export.

Înfiinţarea celor 12 posturi de ataşat agricol a avut la bază o idee a lui Dacian Cioloş de pe vremea când era ministru al Agriculturii, preciza atunci Achim Irimescu.

Potrivit acestuia, cei 12 ataşaţi agricoli vor fi selectaţi, prin concurs, din cei 11.500 de angajaţi ai Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În acel moment erau deja stabilite 8 ţări în care vor fi trimişi ataşaţi agricoli, respectiv în Germania, Spania, Turcia, Israel, Federaţia Rusă, China, Statele Unite şi Egipt.

În luna mai, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, avertiza că sunt cel puţin două milioane de hectare de teren agricol care se afla în proprietatea firmelor sau persoanelor străine.

„Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Va spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiţii favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetăţenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns şi ea să fie ocolită. Sunt tranzacţii cu suprafeţe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donaţii, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puţin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine”, a precizat atunci liderul LAPAR.

Tot în acest context, fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, a susţinut că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiţii.

„La ora aceasta, poate puţini dintre dumneavoastră ştiţi, şi când am auzit am rămas pur şi simplu şocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiţii în comercializarea de terenuri. Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiţii, imobiliare de altă factură, nu terenuri”, a spus Adrian Rădulescu, la o conferinţă de specialitate organizată în luna iunie, la Bucureşti.

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence – Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemţi 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.

În prezent, cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiş, Vaslui şi Arad. În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţa arabilă.