Producţia de energie electrică şi termică va costa 2,3 milioane de lei, la iarnă

Din totalul la nivel naţional, 1,886 miliarde de lei reprezintă costurile pentru producătorii de energie electrică şi termică aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei şi 436 milioane de lei pentru cei administraţi de consiliile judeţene şi locale.

În plus, sunt prevăzute investiţii totale de 257 de milioane de lei pentru reparaţii, necesare pentru iarna 2016-2017, din care 195,4 milioane de lei pentru operatorii aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei şi 61,8 milioane de lei pentru cei din subordinea autorităţilor locale.

‘Documentul a fost întocmit pe baza evoluţiei consumului realizat în anii anteriori, a analizării prognozelor realizate de Comisia Naţională de Prognoză şi Dispecerul Energetic Naţional, avându-se în vedere dimensionarea corespunzătoare şi, în acelaşi timp, necesară a stocurilor de combustibili şi a volumelor de apă în marile lacuri de acumulare, la data de 15 noiembrie 2016’, se arată în nota de fundamentare a propunerii.

În ceea ce priveşte energia electrică, pentru perioada 15 noiembrie 2016 – 15 martie 2017, Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere a consumului cu 5,9%, iar Dispecerul Energetic Naţional a estimat o majorare a acestuia cu o medie de 2,8%, faţă de realizările perioadei similare a anului trecut.

‘În aceste condiţii şi, totodată, ţinând cont de evoluţia consumului din perioada 1 ianuarie – 1 septembrie a.c., estimarea de creştere luată în calcul este de + 2,8% faţă de realizările perioadei similare a anului trecut’, spun reprezentanţii Ministerului Energiei.

În cazul energiei termice, estimările primite din partea centralelor care furnizează agent termic populaţiei, producători de energie electrică în cogenerare, acoperă un consum mediu de energie termică de 7,630 milioane de gigacalorii.

De asemenea, în ceea ce priveşte soldul export – import, pentru perioada noiembrie 2016 – martie 2017, Dispecerul Energetic Naţional a estimat valori lunare ale soldului de export între 372 GWh şi 595 GWh, cu un total, pentru perioada avută în vedere, de circa 2.000 GWh.

‘Luând în considerare cantitatea de energie electrică de circa 22.702 GWh prognozată de producători a fi realizată în intervalul de referinţă, precum şi consumul estimat, rezultă un disponibil pentru export de circa 1.200 GWh’, potrivit unei anexe a proiectului.

Autorii proiectului mai arată că, în perioada anotimpului friguros, în special în lunile ianuarie şi februarie, sunt posibile apariţii de fenomene meteorologice care pot periclita funcţionarea normală a SEN (temperaturi medii zilnice negative, sub minus 5 grade Celsius mai multe zile consecutiv, hidraulicitate scăzută etc.).

‘În aceste condiţii, pentru a preveni o situaţie critică în funcţionarea sigură şi stabilă a SEN (sistemului energetic naţional – n.r.), şi pentru a se crea resursele şi capacităţile necesare intervenţiei în timp util pentru echilibrarea SEN, este necesară suplimentarea rezervelor de putere activă care compun serviciile tehnologice de sistem, respectiv rezerva terţiară lentă – RTL’, se mai arată în nota explicativă.

Hidroelectrica are obligaţia de a monitoriza permanent nivelul din principalele lacuri de acumulare, astfel încât valorile minimale ale volumului de apă să fie realizate. De asemenea, în cazul unui deficit hidrologic accentuat sau dacă situaţia o va impune, Ministerul Energiei va realiza analize cu toţi factorii implicaţi şi se vor conveni măsurile necesare, în limitele prevederilor legale în vigoare, astfel încât să nu fie pusă în pericol funcţionarea sigură şi stabilă a Sistemului Electroenergetic Naţional.

În plus, în vederea monitorizării Programului de iarnă, precum şi a activităţilor desfăşurate pentru asigurarea funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional, ministrul Energiei va emite, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern privind programul de iarnă, un ordin prin care va numi Comandamentul energetic de iarnă, condus de secretarul de stat coordonator al sectorului energiei electrice din cadrul Ministerului Energiei şi având ca înlocuitori pe directorul general al Direcţiei de specialitate din minister şi directorul Dispecerului Energetic Naţional.

Comandamentul energetic de iarnă va avea în componenţă reprezentanţi din cadrul Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei şi operatorilor economici semnificativi din sectoarele energie, petrol şi gaze, participante la realizarea Programului de iarnă. De asemenea, vor fi invitaţi reprezentanţi ai distribuitorilor de energie electrică şi gaze naturale.

Comandamentul energetic de iarnă va monitoriza prevederile Programului de iarnă pentru perioada 15 noiembrie 2016 – 15 martie 2017 şi va propune sau dispune, după caz, măsuri, în situaţia neîndeplinirii acestora. Ministerul Energiei şi Transelectrica vor prezenta Guvernului scurte informări asupra realizării programului de iarnă ori de câte ori situaţia o va impune.