Proiectul a trecut de Senat, în calitate de for decizonal, cu un raport de adoptare în forma iniţială a legii, fiind respinsă cererea de reexaminare a şefului statului, după ce şi la Camera Deputaţilor cererea preşedintelui a fost respinsă, nefiind întrunit numărul necesar de voturi.
Reprezentantul Guvernului, Laurenţiu Vlad, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a transmis că ”modificările legislative introduse, deşi declarativ au ca scop descentralizarea, riscă să submineze calitatea învăţământului superior”.
”Ministerul Educaţiei şi Guvernul României susţin forma iniţială a Ordonanţei de Urgenţă 4/2016, susţin argumentele din cererea de reexaminare a preşedintelui şi consideră că după finalizarea evaluării externe şcolilor doctorale şi a fiecărei instituţii organizatoare de doctorat, care va începe în această toamnă se poate relua cu succes şi cu folos discuţia dacă este posibilă şi oportună trecerea exclusivă a responsabilităţii doctoratelor din România la nivelul universităţilor”, a spus Laurenţiu Vlad.
”Mutarea centrului de greutate la nivelul universităţilor este prematură în acest moment”, a mai spus Laurenţiu Vlad .
Preşedintele comisiei de învăţământ, Ecaterina Andronescu (PSD), a prezentat raportul comisiei, de respingere a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis.
”Pentru calitatea unei teze de doctorat, principalul răspunzător trebuie să rămână şcoala doctorală, pentru că acolo se decide dacă o diploma corespunde standardelor”, a spus Andronescu, adăugând că astfel creşte responsabilitatea universităţilor.
Ecaterina Antonescu a mai spus că nicăieri în lume nu există o instituţie deasupra universităţii, care să acorde o diploma de doctorat. ”Aceste prevederi nu desfiinţează CNATDCU, care rămâne instanţa de recurs pentru toate tezele elaborate”, a mai spus Andronescu, precizând că din momentul în care se acordă de universitate, este obligată să îşi stabilească filtre suplimentare pentru a întări exigenţa şi a nu li a nu permite derapaje”, a menţiomnat Andronescu.
La rândul său, Mihnea Costoiu (PSD) a afirmat că acest proiect a fost dezbătut în Consiliul Naţional al rectorilor, fiind trei întâlniri pe această temă, în care forma adoptată de comisia de învăţământ a fost susţinută. ”CNATDCU rămâne un obiect de cenzură, i se întăeşte rolul”, a spus Costoiu, cerând plenului să dea un vot favorabil proiectului.
Daniel Barbu (ALDE) a venit la tribuna Senatului pentru a critica punctul de vedere al Executivului. ”Am auzit un punct de vedere al Guvernului României în care se socoteşte că o lege adoptată de Parlament subminează ceva, sistemul de doctorate. E un limbaj inacceptabil, nici nu îmi amintesc ca în Parlament să se fi pronunţat asemenea cuvinte. Mi se pare inacceptabil şi rog reprezentantul ministerului să transmită premierului că un asemenea limbaj nu poate fi admis în secolul 21, într-un Parlament democratic”, a mai afirmat Barbu.
Reprezentantul PNL, Dumitru Oprea, membru în comisia de învăţământ a declarat de la tribuna Parlamentului că rerpezentanţii PNL în comisia de învăţământ nu au votat raportul, dar s-a votat în majoritate, de ceilalţi membri ai comisiei.
Comisia pentru învăţământ din Senat a respins, în 5 octombrie, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis pe tema Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind plagiatul.
În varianta adoptată de comisia de învăţământ, acordarea sau retragerea titlului de doctor va fi făcută de Senatul universităţilor, nu de ministrul Educaţiei, aşa cum era prevăzut în Ordonanţa dată de Executiv.
„În şedinţa din 5.10.2016, reanalizând legea în raport cu obiecţiile prezentate în Cererea de reexaminare, membrii Comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea legii în forma adoptată iniţial şi respingerea Cererii de reexaminare”, se arată în raportul semnat de preşedintele Comisiei, Ecaterina Andronescu.
Plenul Camerei Deputaţilor a respins, pe 20 septembrie, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis la OUG privind plagiatul, din cauza lipsei numărului suficient de voturi pentru adoptarea unei legi organice, astfel încât proiectul a ajuns la Senat fără amendamentul prin care cazurile de plagiat sunt verificate în funcţie de legislaţia în vigoare la momentul susţinerii tezei de doctorat.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, la finalul lunii mai, Parlamentului cererea de reexaminare a OUG 4/2016, privind retragerea titlului de doctor în caz de plagiat.
Klaus Iohannis arăta că există un „climat actual de neîncredere” în procesul de analiză a sesizărilor de plagiat, însă această OUG trebuie să „contribuie la realizarea unui sistem educaţional şi de cercetare apt să sancţioneze şi să descurajeze frauda academică”, bazat pe proceduri clare şi coerente.
Preşedintele afirma că, în ceea ce priveşte procedura obţinerii titlului de doctor, „aparent” aceasta este simplificată, însă „se elimină garanţiile instituţionale prin care se poate realiza controlul privind respectarea cerinţelor procedurale şi de calitate prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică”.
În ceea ce priveşte renunţarea voluntară la titlul de doctor, aşa cum a declarat, la un moment, şi fostul premier Victor Ponta – acuzat de plagiat – că intenţionează să facă, OUG nu „clarifică statutul lucrării de doctorat, odată cu renunţarea autorului acesteia la titlul de doctor şi nici efectele ce se vor produce în planul raporturilor de muncă”. „Norma poate afecta activitatea structurilor abilitate să analizeze suspiciunile de plagiat şi poate duce la imposibilitatea aplicării legii prin simpla renunţare la titlu, structurile care pot dispune sancţiuni mult mai grave ca retragerea titlului nemaiavând baza legală pentru a acţiona”, spunea preşedintele.
Klaus Iohannis avertiza şi că această OUG nu clarifică situaţia tezelor de doctorat aflate în prezent spre analiză la CNATDCU şi nici pe cea a candidaţilor care au susţinut teza, însă nu li s-a acordat încă titlul prin ordin al ministrului educaţiei, „motiv pentru care considerăm că se impune introducerea unor dispoziţii tranzitorii”.
Şeful statului spunea că OUG prevede şi că rectorul eliberează diploma de doctor în baza hotărârii senatului universitar/Prezidiului Academiei Române de acordare a titlului de doctor, însă această prevedere” este neclară”, întrucât în cadrul Academiei Române nu există funcţia de rector, ceea ce ar duce la dificultăţi în cadrul procedurii de eliberare a diplomelor de doctor de către această instituţie.