Ce se întâmplă cu taxele la 1 ianuarie 2017 dacă forţele politice vor eşua să facă un guvern nou

Revenirea TVA la 19%, eliminarea supra-accizei de 7 eurocenţi pe litru şi eliminarea taxei pe stâlp s-ar produce automat, potrivit Codului fiscal actual, la 1 ianuarie 2017, daca România nu va avea un guvern nou, rezultat în urma alegerilor generale din 11 decembrie.

Actualul guvern nu doreşte să opereze amânări ale acestor măsuri, aşa cum a făcut în 2016, argumentând că asumarea lor trebuie făcută de viitorul guvern, în contextul adoptării bugetului pe 2017.

“Nu intenționăm această modificare. Discuția despre o eventuală amânare a acestor măsuri trebuie să fie realizată de viitorul Guvern, împreună cu Parlamentul, în contextul adoptării Legii bugetului pe 2017. Noi nu intenționăm să modificăm legislația”, a declarat, luna trecută, Anca Dragu, ministrul Finanţelor.

Însă şansele ca România să aibă un guvern nou până la 1 ianuarie sunt foarte mici, spun politologii.

“Depinde de majoritatea care se constituie după alegeri. Dacă PSD și ALDE vor avea majoritate, atunci se poate numi un guvern chiar și înainte de 1 ianuarie. Președintele Iohannis nu va putea împiedica acest lucru decât cu riscul unei crize politice imense pe care România nu și-o poate permite nicicum. Dacă cele doua partide nu vor avea majoritatea lucrurile vor fi ceva mai complicate. Asta pentru că de cealaltă parte, PNL va trebui să negocieze cu UDMR, USR și eventual PMP pentru formarea unei majorități, ceea ce e extrem de dificil. USR ar putea prefera sa rămână în opoziție, ca și PMP de altfel”, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, politologul Pavel Lucescu.

Ce spune Codul fiscal. Cu cât se reduc automat taxele

Potrivit Codului fiscal actual, TVA ar scădea la 1 ianuarie cu un punct procentual, de la 20% la 19%, iar accizele pe benzină şi motorină ar scădea cu 16,3%, respectiv 18,6%. În plus, ar fi eliminată infama  taxă pe stâlp.

Pe rând. Scăderea TVA ar fi de fapt o revenire la nivelul de 19%, practicat în România până în vara lui 2010, când, după discuţii aprinse cu Fondul Monetar Internaţional pe tema situaţiei dezastruoase a bugetului, provocată de criză, guvernul Boc a decis majorarea TVA de la 19% la 24% şi tăierea salariilor bugetarilor cu 25%.

Mai departe, reducerea accizelor ar fi în fapt eliminarea taxei de 7 eurocenţi pe litru pusă în timpul guvernului Ponta, ca sursă pentru strângerea unui Fond de construcţie de autostrăzi. Legislaţia europeană în domeniul finanţelor publice nu i-a permis însă să creeze fonduri extrabugetare şi astfel guvernul Ponta a fost forţat să o integreze în acciză şi să o verse, la grămadă, la bugetul de stat.

De altfel, Victor Ponta a recunoscut că nu a fost un proiect bun deoarece Executivul nu a reuşit să deblocheze procedurile pentru a investi banii în autostrăzi, însă aceasta a ajutat la asigurarea unui spaţiu fiscal.

Taxa pe stâlp a fost introdusă tot de guvernul Ponta, în încercarea de a lărgi baza de impozitare la agenţii economici cu infrastructură de dimensiuni mari, cum sunt cei din energie.

„Faimoasa taxă pe construcţii speciale este o lărgire a bazei de impozitare pentru că acelea erau clădiri scutite de impozit, aia înseamnă cu adevărat lărgirea bazei de impozitare, dacă mă duc la oamenii amărâţi nu doar că irit dar nu obţin niciun rezultat, ce rezultat a obţinut Guvernul Boc de la oamenii amărâţi?”, a argumentat atunci Ponta. 

Iniţial, taxa pe stâlp se calcula ca procent de 1,5% din valoarea bunurilor supuse impozitării. Acestea erau sere, iazuri cu pește, depozite pentru cereale, stâlpi pentru susținerea cablurilor de electricitate sau rampe de încărcare.  

Ulterior, ea a fost micşorată la 1%, iar anul acesta nu s-a mai aplicat în agricultură.

Impactul scăderilor în buget şi suprapunerea cu scăderea CAS

Scăderea unui punct de TVA ar avea un impact negativ brut de circa 1,8 miliarde de lei. Eliminarea taxei pe construcţii speciale, cunoscută drept taxa pe stâlp, ar avea şi ea un impact bugetar negativ brut de 1,6 miliarde lei. Din supra-acciză s-au strâns la buget 30 de milioane de lei. Cifrele sunt valabile pentru ultimul an fiscal încheiat.  Aşadar, impactul total brut, strict pe aceste trei măsuri, ar fi de 3,43 de miliarde de lei. Ar însemna 0,42% din PIB-ul anului 2017.

Acestea ar veni peste iminenta scădere a contribuţiilor sociale. În prezent există un proiect legislativ iniţiat de PSD care prevede scăderea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale. Iniţiativa a fost aprobată deja de Senat şi urmează să fie prezentată în Camera Deputaţilor. E puţin probabil să nu treacă, având în vedere că principalele partide parlamentare au prevăzute în ofertele electorale o astfel de măsură. Ministrul Finanţelor spune că ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei, adică 0,95% din PIB-ul pe 2017. În total, deci, grosso modo, ar fi vorba de o scădere brută de resurse la buget de circa 1,4% din PIB. Adică jumătate din deficitul bugetar ţintă pentru 2017.