Lăptarii români scad voluntar producţia pentru bani UE. Restul vând scump în Bulgaria

Sistemul creat de Comisia Europeană în vara acestui an prin care oferă în total 150 de milioane de euro sprjin financiar crescătorilor de vaci de lapte care decid să producă mai puţin are adepţi şi în rândul fermierilor români. Aceasta deşi îi vizează cu precădere pe marii producători europeni care au profitat de eliminarea cotelor, au crescut producţiile mult peste nevoia de consum a europenilor şi au generat, împreună cu embargoul rusesc, prăbuşirea drastică a preţului laptelui la poarta fermelor.

Potrivit datelor publicate de Comsia Europeană, 20 de fermieri din România au fost declaraţi eligibili pentru a primi ajutorul de 14 eurocenţi pentru fiecare litru de lapte pe care îl produc în minus timp de trei luni, începând cu noiembrie 2016.

Aceştia s-au angajat să producă cu peste 328.700 de litri mai puţin faţă de perioada similară a anului anterior, dar vor primi bani doar pentru aproximativ 41.000 de litri întrucât, în urma numărului prea mare de solicitanţi din toată UE, Comisia a stabilit un coeficient aplicabill la cantitatea redusă, astfel încât să se poată încadra în cei 12,1 milioane de litri pentru care plătesc ajutorul.

De asemenea, alţi 72 de fermieri români au fost declaraţi eligibili pentru prima perioadă de reducere, care acoperă lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2016. Aceştia s-au angajat să reducă producţia, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 2,3 mii de tone de lapte.

În total, au fost declaraţi eligibili 92 de fermieri români care s-au angajat să reducă cantitatea de lapte pe care o produc cu aproximativ 2.350 de tone. Cantitatea medie de lapte pe care o vor reduce fermierii români este de 32 de tone, faţă de 20 de tone cât este media UE.

Peste 6.000 de fermieri europeni s-au angajat să reducă producţia cu 97,8 milioane de kilograme în perioada noiembrie 2016-ianuarie 2017, faţă de 12,1 milioane cât era planul CE. 

Cantitatea minimă de reducere a livrărilor de lapte de vacă ce face obiectul unei cereri de ajutor este de 1.500 litri, iar ajutoarele din partea Uniunii sunt limitate la un volum total de reducere a livrărilor de lapte de vacă care corespunde sumei de 150 de milioane de euro.

Care pot fi consecinţele 

„Nu pot spune că 20 de fermieri din totalul fermierilor reprezintă un pericol pentru cota de piaţă (a României în producţia UE n.red), dar este bine ca fermierii să fie foarte bine înformaţi pentru că noi ar trebui să creştem producţia totală de lapte şi facem toate demersurile, cu ajutorul fondurilor FEGA, cu bani de la bugetul naţional şi sprijinul de minimis să creştem capacitatea de producţie. Este într-adevăr tentant să iei aceşti 14 eurocenţi, dar efectele pe termen lung pot fi serioase”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR). Acesta atrage atenţia de posibilitatea ca forumul european să decidă ulterior că cei care au apelat la reduceri voluntare a cantităţilor produse să nu se mai poată întoarce la valorile iniţiale. „O să fii blocat. Nu o să mai poţi creşte producţia, în condiţiile în care acum, după eliminarea cotelor, era şansa României de a-şi creşte cota de piaţă”, atrage atenţia crescătorul care aminteşte şi de faptul că România nu şi-a realizat niciodată în întregime cota de lapte alocată în perioada 2007-2015.

„Având în vedere toate sistemele de sprijin financiar care există acum, la un preţ de 1,3-1,4 lei pe litru, această activitate devine rentabilă”, sublinează fermierul.

Marile probleme: preţul şi întârzirea subvenţiilor

Acesta recunoaşte însă că fermierii români au trebuit să facă faţă anul acesta unor preţuri foarte mici la poarta fermei, chiar şi de 70 de bani pe litru, coroborate cu întârzierea subvenţiilor. „Anul acesta subvenţiile au venit foarte târziu aşa că foarte mulţi fermieri au renunţat la creşterea vacilor cu lapte. În urmă cu o lună şi jumătate erau pline site-urile cu anunţuri de vânzare de animale. Au vândut şi fermieri cu 300-400 de capete. Voiau să închidă, dar după încasarea subvenţiilor numărul anunţurilor au scăzut. Estimez că aproximativ 20% dintre efectivele existente au fost şi vor fi sacrificate anul acesta”, explică Frânc.

Penurie de lapte românesc în ţară. Fermierii vând bulgarilor

Urmare a măsurii de reducere voluntară a cantităţilor produse la nivelul UE, preţul SPOT al laptelui crud (lapte vândut la liber) a crescut de la puţin peste 31 de euro suta de kilograme în ianuarie la 39,2 euro pe 2 octombrie (ultimele date disponibile în Observatorul preţurilor la lapte), fapt resimţit şi de fermierii români. „Acum preţul laptelui la poarta fermei este de 1,3-1,6 lei litru, faţă de 70-90 de bani în urmă cu câteva luni”, explică Frânc. 

Potrivit acestuia, procesatorii din România nu mai găsesc însă lapte de vânzare, principalul motiv fiind acela că tot mai mulţi fermieri români aleg să vândă în Bulgaria. De asemenea, în mod natural, producţia de lapte din România este fluctuantă, cu producţii mai mari vara şi reduse iarna.

Din estimările FCBR, aproximativ 40-45% din laptele românesc ajunge la procesare în ţară, 5-10% se vinde în spaţiul intracomunitar, iar restul reprezintă vânzări directe. „Estimez că acum cantitatea de lapte românesc procesată în România este cu 10-15% mai mică faţă de anul trecut”, apreciază Frânc.

Mai mult, acesta estimează că „este un deficit de lapte în piaţă de 50%”. „De vreo trei-patru luni au crescut semnificativ livrările de lapte către Bulgaria. Procesatorii de acolo plătesc 1,7-1,8 lei pe litru”, susţine Frânc, potrivit căruia în aceeaşi perioadă a anului trecut procesatorii locali găseau suficient lapte românesc. „Acum produc de pe stoc şi eventual din import. Problema este că nu le mai convine nici aşa pentru că, pentru prima dată, în ultimul an şi jumătate preţul spot a depăşit piaţa contractată”.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, ce datează din 5 octombrie anul curent, preţul laptelui la poarta fermei (contractat) este în România de 23,9 euro pentru 100 de kilograme, în timp ce în Bulgaria laptele se cumpără cu 26,6 de euro suta de kilograme.

În schimb, în Ungaria, statul de unde procesatorii din România obişnuiau să mai cumpere lapte, preţul la poarta fermei este de 22,1 euro suta de kilograme.