Curentul produs în reactoarele 3 şi 4 va fi de două ori mai scump decât preţul de pe piaţă. Statul încă negociază cu chinezii

El a prezentat date din viitorul proiect al strategiei energetice, arătând că ponderea energiei nucleare în mixul energetic al ţării va depinde de rezultatul negocierilor cu investitorul care vrea să participe la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, respectiv compania chineză CGN.

„Pentru consumator, este important acel strike-price, preţ de referinţă, negociat cu investitorul şi care va fi stabilit ca preţ de referinţă pentru care investitorul ar urma să primească o garanţie sub forma unui contract pentru diferenţă. Undeva la 82 de euro pe MWh este un break-even. Se poate justifica un nivel de strike-price peste acest nivel în marje limitate, luând în calcul efectele de multiplicare economică şi de securitate energetică ale acestui proiect”, a spus Dudău.

Datele bursei de energie OPCOM arată că, în septembrie, preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare a avut o medie de 35 de euro pe MWh. 

Potrivit lui Dudău, contractul pentru diferenţă nu reprezintă o schemă de sprijin, ci este un mecanism care garantează o constanţă a veniturilor pe care le primeşte investitorul.

„Se poate merge cu câţiva euro în plus faţă de preţul de 82,5 euro pe MWh. Dacă preţul ar fi prea mare, contractul de diferenţă se va transforma în subvenţie. Eu cred că este un element care trebuie negociat. Spun că în strategia energetică o investiţie de acest fel, care aparţine unei întreprinderi, are o importanţă strategică, dar detaliile dealului depind de aranjamentele dintre părţi şi cred că trebuie să aibă în vedere ceea ce este suportabil pentru consumatorul român”, a mai spus Radu Dudău.

La rândul său, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a susţinut că acest preţ face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat de proiectul reactoarelor 3 şi 4.

„Vizavi de preţul de 82 de euro pe MWh, cred că este important să ne aducem aminte ce înseamnă el. Nu ştiu care sunt datele de intrare ale celor care au ajuns la acest preţ, dar el este echivalentul a ceea ce, în mecanismul contractelor pentru diferenţă, se numeşte strike-price, care este un preţ determinat printr-un model matematic ce spune: dacă eu pun toate costurile care mi se par corecte, ajung la un preţ al MWh la care această investiţie se poate recupera, înţeleg că în acest caz este vorba de 82 de euro. De unde înţelegem că, în momentul în care statul român va promova această legislaţie, la capitolul nuclear, un strike-price pe care ăl va accepta va fi de 82 de euro. Vom vedea în final care va fi acest preţ, pentru că acesta face obiectul unor negocieri cu un vestitorul, în funcţie de nişte date concrete cu care investitorul va veni. Deci astăzi îl luăm ca preţ de referinţă”, a arătat Lulache.

Săptămâna trecută, Daniela Lulache declara, pentru AGERPRES, că negocierile cu chinezii de la CGN pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt pe ultima sută de metri, printre aspectele care încă se discută fiind rolul statului român în acest proiect.

„Suntem pe ultima sută de metri, dar mai sunt câteva aspecte de clarificat. Primordial, sunt aspecte ce ţin de rolul statului în acest proiect. Mai avem o etapă de consultări cu diverse instituţii ale statului şi am avut nevoie de încă puţin timp”, a spus Lulache.

Adunarea Generală Extraordinară a Nuclearelectrica a aprobat în urmă cu o săptămână extinderea până la 20 decembrie a termenului de negociere pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4. Lulache a arătat că speră ca negocierile să fie finalizate până atunci.

Întrebată de ce a fost fixat tocmai acest termen, Lulache a răspuns: „Au fost multe socoteli. Pe de-o parte, încercăm să ne ţinem de nişte termene asumate. Pe de altă parte, era clar că mai este nevoie de ceva timp şi 20 decembrie este rezultatul unei aritmetici combinate cu faptul că încercăm să terminăm înainte de finalul anului şi de Sărbători”.

Totodată, ea a fost întrebată dacă termenul va fi prelungit din nou în cazul în care negocierile nu se vor finaliza până la 20 decembrie. „Îmi place să cred că da, pentru că din punctul meu de vedere suntem la final şi trebuie să facem toate eforturile să ne atingem scopul. Elementul timp este subsidiar scopului primordial, respectiv să facem proiectul”, a spus Lulache.

Negocierile cu compania chineză CGN pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă au fost prelungite până la data de 20 decembrie 2016, potrivit unei decizii a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Nuclearelectrica, care a avut loc luni, 17 octombrie.

Astfel, acţionarii au aprobat continuarea „negocierilor asupra Documentelor Investiţiei în aceleaşi condiţii din Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (‘MoU’), până la dată de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părţi de a înceta MoU fără nicio despăgubire printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă Parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investiţiei şi în măsură în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva Parte”, se arată în document.

Termenul de finalizare a negocierilor a fost prelungit de mai multe ori până acum. Ultima dată, acest termen fusese extins până la data de 8 septembrie 2016.

Totodată, acţionarii au respins o solicitare a Fondului Proprietatea, care a cerut Nuclearelectrica să prezinte un raport privind suma cheltuită până acum cu acest proiect, precum şi suma bugetată de companie pentru următorii ani, în scopul susţinerii reactoarelor 3 şi 4.

În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara că proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se va regăsi în strategia energetică a României, întrucât în acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.

„E clar că există, cel puţin aşa arată modelarea noastră, există loc pentru industria nucleară şi pentru reactoarele 3 şi 4, mai în toate scenariile. Sigur, datorită şi unor condiţii particulare, pentru că noi deja am investit în aceste reactoare o sumă apreciabilă de bani, peste un miliard de euro cel puţin. Există deja infrastructură pentru care s-au plătit bani. Există o raţiune pentru care în mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizării”, a susţinut Grigorescu.

Potrivit acestuia, România are şi experienţa necesară pentru derularea acestui proiect.

„Este una dintre resurse din a cărei exploatare ne întărim siguranţa energetică, pentru că avem un ciclu nuclear integrat, chiar dacă nu complet, cu o tehnologie nord-americană. Suntem singurii din regiune care avem această tehnologie şi această abilitate de a fi în continuare independenţi din acest punct de vedere”, a continuat ministrul.

Guvernul a aprobat la începutul acestui an o scrisoare-suport prin care certifică faptul că proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este unul strategic prioritar pentru România şi care poate fi implementat doar cu sprijinul statului, a declarat Daniela Lulache, într-o conferinţă de presă care a avut loc în luna mai.

„Avem o procedură de negociere în plină desfăşurare cu partenerul chinez. Pot să vă jur că sunt în plină desfăşurare. Jumătate din timpul nostru fizic este alocat acestui proiect. Suntem implicaţi într-o comisie de negociere, iar în această comisie de negociere sunt şi reprezentanţi ai statului. Negociem zi de zi şi avansăm în acest proiect, în care suntem într-o ultimă etapă”, a precizat Lulache.

Ea a arătat că scrisoarea conţine inclusiv schemele de sprijin care pot fi acordate acestui proiect.

„Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest întreg mecanism şi care în principiu spune următoarele: România este conştientă că acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea şi sprijinul statului român, statul român consideră acest proiect un proiect strategic prioritar şi descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care să le analizeze şi să le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, o serie de facilităţi fiscale eventual, garanţii de stat pentru finanţarea proiectului”, a precizat oficialul Nuclearelectrica.

Lulache a mai spus că o parte din aceste mecanisme de sprijin reprezintă ajutoare de stat şi vor trebui aprobate de către Comisia Europeană.

„Evident, toate aceste mecanisme vor fi asigurate în anumite condiţii. De exemplu, pentru implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, suntem conştienţi că va trebui să trecem printr-un proces de negociere şi analiză cu Comisia Europeană şi că trebuie ca acest mecanism să facă faţă mai multor teste, inclusiv celor a ajutoarelor de stat. Şi atunci, acordarea acestora este condiţionată de parcurgerea cu succes a acestor etape”, a adăugat Lulache.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.