Ce se întâmplă cu preţurile din magazine la patru luni de la schimbarea legii comerţului

În cele aproximativ patru luni care au trecut de la intrarea parţială în vigoare a noii legi a comerţului alimentar din România (Legea 150/2016), marile lanţuri de magazine au finalizat procesul de modificare a contractelor cu furnizorii şi se prefigurează deja şi care vor fi efectele asupra business-urilor din acest domeniu. Având în vedere competiţia acerbă dintre ei, nu şi-au permis încă să crescă preţurile alimentelor, dar, neoficial, se vorbeşte deja despre marje mai mici de profit pentru anul viitor. „Am încercat ca măsurile pe care le-am luat pentru a fi în conformitate cu noua lege să nu afecteze consumatorul final. Pentru că există această condiţionare legată de servicii (este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii n.red)”, a declarat Florin Căpăţână, Director relaţii instituţionale şi dezvoltare durabilă, Carrefour România şi vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, în cadrul evenimentului retailArena 2016.

Discounturi în loc de taxe de raft

Acesta a explicat pentru ECONOMICA.NET în ce au constat schimbările. „Acum nu mai vorbim despre taxe (aşa-numitele taxe de raft) ci de discounturi pe care furnizorii le oferă în funcţie de cantităţile pe care s-au făcut contractele. Preţurile nu se modifică, rămân cele din momentul negocierii”, a explicat Căpăţănă, potrivit căruia pentru furnizori a fost cel mai greu. „Pentru noi, schimbarea legii nu a presupus schimbarea modelului de business pentru că am ştiut din timp ce este de făcut. Am lucrat pe scenarii dinainte ca legea să intre în vigoare. Pentru furnizori a fost însă foarte dificil, pentru că nu ştiau ce presupune renegocirea preţurilor. Pentru ei este greu să nu mai aibă anumite servicii”, a mai spus managerul Carrefour, menţionând costurile logistice. „Până acum am suportat noi costurile logistice (transportul mărfii de la parcul logistic al companiei către magazine), dar cum trebui să vedem cum facem, pentru că, pentru noi, sunt nişte costuri”, mai spune Căpăţănă.

Pentru alţi jucători din piaţă, noua lege a comerţului alimentar a presupus modificarea modelului de business. ” Unii au schimbat practic modelul de business, politica de preţ. Este posibil ca acest lucru să le afecteze marjele”, au povestit pentru ECONOMICA.NET oameni din industrie.

„Pentru mulţi a fost necesară schimbarea modelului de business. A trebuit să se adapteze”, susţine şi Căpăţămă.

Nici producătorii nu sunt mai fericiţi

Gândită pe ideea de a ajuta producătorii români să îşi vândă mai profitabil marfa în magazine, noua lege nu a rezolvat problemele producătorilor. „Legea interzice în mod expres facturarea de către magazin a oricărui tip de taxă sau serviciu, ori marile reţele, speculând poziţia dominantă, au ales să calculeze contravaloarea taxelor şi serviciilor în discounturi impuse unilateral. Aceasta situaţie nu se poate accepta, la foarte multe categorii de produs s-a ajuns în situaţia în care producătorii sunt forţaţi să vândă sub costul de producţie, practică interzisă în mod expres de legislaţia în vigoare. Pentru aceste motive solicitam în mod ferm ca legislaţia în vigoare să fie respectată, respectiv preţul de vânzare către consumator să fie suma preţului de achiziţie al produsului şi adaosul comercial, fără orice alt tip de reduceri, discounturi sau alte practici care ar pune producătorul în situaţia anterioara modificarilor legislative”, declarau printr-un comunicat oficialii Federaţiei Pro Agro.

Retailerii aşteaptă să înceapă discuţiile cu Ministerul Agriculturii, care trebuie să elaboreze normele de aplicare la această lege. Actul normativ introduce obligativitatea ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, retailerii să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă de pe raft,  din lanţul scurt de aprovizionare.

Prevederea intră în vigoare la 6 luni de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial al României (18.07.2016), iar  metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului. „Aşteptăm normele şi aşteptăm să fim invitaţi la discuţii pentru că avem o experienţă pe care putem să o împărtăşim”, mai spune oficialul Carrefour care estimează că acestea vor apărea după 1 ianuarie cînd va intra şi prevederea „produse româneşti în magazine” în vigoare.

Vrem produse româneşti, dar din Polonia este mai ieftin

Oficialul Carrefour a atras atenţia că retailerii îşi doresc oricum produse autohtone pe rafturi, pentru că şi clienţiii le cer, dar nu le găsesc în cantităţile şi la calitatea dorită. „Noi ne dorim să avem legume şi fructe româneşti. Problema este teama producătorilor de a se asocia. Ar trebui să ia exemplul Poloniei şi Ungariei. Spre exemplu, pentru noi, să aduci produse din Polonia are sens din punct de vedere al preţurilor, dar şi a faptului că arată bine. În ţara noastră nu găseşti acum produsele pe care le găseai în trecut , s-au desfiinţat depozitele şi nu s-a mai creat nimic în loc. Sper ca lucrurile să se îndrepte. Doar asociindu-se, producătorii vor deveni o forţă în faţa retailerilor şi pot negocia altfel preţurile şi condiţiile de livrare”, mai explică managerul Carrefour. 

Acesta explică şi de ce produsele de import arată mai bine. „Când au început să aibe probleme cu merele, fermierii polonezi au început să facă reconversii ale culturilor”.

Două noi proiecte de lege

În momentul de faţă, în circuitul legislativ există încă două proiecte de modificare a Legii privind comerţul alimentar (321/2009), ambele urmând să între în dezbateri în cadrul Comisiilor din Camera Deputaţilor. Ambele au fost respinse de Senat.

Primul proiect este iniţiat de senatorul PNL Cristina Ioan şi prevede că  „serviciile, discounturile şi oricare alte obligaţii cerute de către comercianţi, producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate”, se arată în proiectul de act normativ. 

Al doilea proiect prevede stabilirea unui prag maxim de 5% al taxelor percepute de supermarketuri de la producătorii români de produse alimentare, asigurarea de spaţii de expunere pentru producătorii români de minimum 50%, din care cel puţín 20% să fie alocat pentru producători locali.