Manchester Securities Corporation avea deja 11,038% din acţiunile FP şi cu cele 130,9 milioane de acţiuni cumpărate ieri va depăşi 12%. Compania face parte din Grupul american Elliot, care mai are o subsidiară acţionară la FP, Beresford Energy Corporation cu 1,8777% din acţiuni, potrivit ultimei raportări a administratorului fondului, Franklin Templeton Investment Management.
Prin cele două filiale ale sale, înainte de tranzacţia de ieri, Grupul Elliot Associates, deţinea 12,92% din totalul acţiunilor subscrise şi vărsate (adică fără cele aferente datoriei pe care Guvernul o mai are încă faţă de fond) şi tot atâtea drepturi de vot. Elliot Associates este o companie de investiţii de risc care a şi-a mărit considerabil expunerea pe Fondul Proprietatea în ultimele luni ale anului trecut.
Înaintea tranzacţiei, ceilalţi mari acţionari ai Fondului erau societatea de investiţii de risc ridicat City of London, cu 7, 21%, urmat de Georgia Palade von Dusen, cu 6,537% din drepturile de vot respectiv din acţiunile subscrise şi vărsate. Proporţiile sunt ceva mai mici din totalul care ar include şi cele 2,69% acţiuni „neplătite“ de statul român, în contul cărora nu s-au trasnferat active în portofoliul Fondului.
Majoritatea
Mai mult de jumătate din acţiunile FP sunt deţinute de investitori insituţionali, în marea lor majoritate fonduri de investiţii sau firme de administrare a acestora, căci la ponderea celor străini se adaugă şi investitorii instituţionali români, cu 9,37%.
Persoanele fizice române, adică mai ales cei despăgubiţi cu acţiuni FP pentru bunurile confiscate de regimul comunist, mai au 34,89% din acţiunile Fondului. Prin urmare, politica de administrare a Fondului Proprietatea se va orienta tot mai mult către interesele fondurilor de investiţii care îl controlează acum, fapt de altfel prevăzut de analişti.
Presiuni
Una dintre presiunile cele mai puternice venite din partea fondurilor de investiţii acţionare constă în cererea de dividende mari. Fondul a obţinut un profit de 543, 8 milioane de lei anul trecut, cu 19% mai mare decât în 2010, iar activul net a scăzut cu 5,6%, la 14,465 miliarde de lei, potrivit raportului pe decembrie 2011.
Cererea mare de dividende din partea acţionarilor poate pune în pericol dimensiunea resurselor pe care le are administratorul Fondului pentru investiţii. Franklin Templeton pare dispus să cedeze acestor presiuni. Încă dinainte de sfârşitul anului, dividendele şi veniturile din dobânzi permiteau dividende la fel de mari ca acelea distribuite anul trecut, potrivit unui raport al BCR.
„Politica de dividende promovată de Franklin Templeton prevede ca profitul care poate fi distribuit acţionarilor să fie egal cu veniturile din dividende şi dobânzi, nete de cheltuielile şi impozite (…). Politica de dividende destul de agresivă va reduce flexibilitatea şi capacitatea FP de a finanţa companiile din portofoliu (participând la majorări de capital pentru a nu-şi dilua pachetul deţinut, n.r.)“, se spune în raportul citat (şi ataşat la articol).
Concluzia analiştilor este că „nevoile de capital ale marilor companii din portofoliul FP (la care Fondul trebuie să răspundă ca să nu-şi dilueze participarea, n.r.), pe de o parte şi, politica de dividende promovate de către Franklin Templeton, va expune fondul riscului de deteriorare a activelor. Din acest motiv, este probabil ca investitorii să ceară (pe piaţă, n.r.) un discount suplimentar “ faţă de valoarea activelor Fondului, conchide raportul citat.
Efecte
Prin urmare, preţul acţiunilor FP ar putea rămâne în continuare mic şi mult mai mic decât valoarea activelor fondului, miai mic şi decât valoarea nominală a acţiunilor, de un leu.
Analiştii de la BCR, de pildă, au aplicat un discount de 48% faţă de valoarea activului net al Fondului, atunci când au stabilit o ţintă de preţ probabilă al acţiunilor FP, la 0,51 lei / titlu (azi la Bursă, cotaţia este de 0,47 lei / titlu).
Mai multe detalii în articolul Cine sunt şi ce fac stăpânii Fondului Proprietatea la un an de la listare