Conform înţelegerii, Ankara s-a angajat să oprească fluxul migrator, iar UE i-a promis în schimb un ajutor financiar iniţial de 3 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize şi deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi preluarea direct din Turcia a unui număr de migranţi sirieni echivalent cu cel al migranţilor returnaţi din Grecia către teritoriul turc.
‘Am constatat o diminuare drastică a numărului sosirilor (în Grecia). În luna februarie 2016 zilnic soseau clandestin în insulele greceşti până la 2.500 de persoane. Astăzi sosesc mai puţin de o sută de persoane’, a declarat Leggeri în marja unei importante reuniuni la care participă responsabili ai gărzii de coastă europene şi ai altor organisme implicate în protecţia frontierelor maritime ale UE.
Totuşi, chiar dacă sosirile migranţilor dinspre Turcia au scăzut, de la intrarea în vigoare a acordului au debarcat în insulele greceşti circa 20.000 de migranţi, dintre care numai 721 de migranţi au fost returnaţi autorităţilor turce, conform datelor Comisiei Europene confirmate acum de şeful Frontex. Potrivit autorităţilor de la Atena, în prezent în insulele greceşti sunt înregistraţi 16.256 de migranţi, majoritatea sosiţi după 20 martie, data încheierii acordului.
Austria a avertizat luni statele din centrul şi estul Europei să fie pregătite pentru o eventuală rupere a acestui acord, ceea ce ar însemna redeschiderea rutei balcanice pentru migranţii veniţi din Orientul Mijlociu şi care doresc să ajungă în vestul Europei. Autorităţile de la Ankara sunt nemulţumite în special de întârzierea eliminării vizelor şi au ameninţat de mai multe ori că nu vor mai aplica acordul. Dar oficialii europeni subliniază că Turcia încă nu îndeplineşte criteriile pentru liberalizarea regimului de vize.