‘A trecut foarte mult de când a pornit ideea AGRI. Din start, acest proiect a presupus o investiţie mare. Construcţia terminalului din Georgia, apoi a celui din România necesită investiţii uriaşe’, a susţinut Gasimov, întrebat de ce proiectul AGRI stagnează.
El a amintit că SOCAR este implicat momentan în alte proiecte prin care gazele azere vor ajunge în Europa, precum conductele TAP şi TANAP.
‘În acest moment există conductele prin care Azerbaidjan exportă gaze naturale pe ruta Baku-Tbilisi-Erzurum şi suntem implicaţi în proiectul TANAP în acest moment, unde SOCAR nu este singur, avem parteneri străini. Apoi au fost discuţii între Nabucco şi TAP şi a fost ales proiectul TAP şi mergem mai departe cu el’, a arătat vicepreşedintele SOCAR.
Potrivit acestuia, din punctul de vedere al SOCAR, proiectul AGRI are şanse să fie implementat, atâta vreme cât toate ţările implicate îl susţin.
‘AGRI este în continuare un proiect care trebuie discutat, analizat. Dacă până astăzi am discutat de AGRI înseamnă că proiectul nu a murit, avem ce discuta în jurul acestui proiect. Este vorba de timp, pentru că în Azerbaidjan sunt zăcăminte multe de petrol şi gaze, avem parteneri acolo puternici, companii petroliere mondiale mari, noi toţi împreună analizăm şi trebuie să avem toţi acelaşi interes pentru proiecte noi, gen AGRI. Dar să vedem cum evoluează lucrurile în timp’, a completat Gasimov.
Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) îşi propune transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, şi traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere, implicând construcţia a două terminale de lichefiere (pe coasta georgiană a Mării Negre şi la Constanţa. Odată ajunse în România, gazele lichefiate ar urma să fie regazeificate şi transportate mai departe, din conducte, spre restul Europei. Volumele de gaze sunt destinate în principal asigurării consumului României şi Ungariei, restul fiind direcţionate către alte potenţiale pieţe din Europa.
Proiectul AGRI a fost iniţiat în 2010, printr-un memorandum semnat la Bucureşti între România, Azerbaidjan şi Georgia, iar ulterior s-a alăturat şi Ungaria.