‘Creşterea accizelor la tutun la 65% din preţurile de vânzare cu amănuntul ar determina peste 400.000 de adulţi fumători să renunţe la fumat şi ar creşte veniturile cu 1,35 miliarde lei’, precizează raportul realizat de specialişti de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, în parteneriat cu Wake Forest School of Medicine (SUA), şi prezentat marţi în cadrul unei dezbateri.
Totodată, se mai recomandă şi creşterea taxelor pe tutun, alocarea unei părţi din veniturile adiţionale pentru programe de prevenire şi renunţare la fumat şi eliminarea vânzărilor produselor din tutun în regim duty-free pentru a controla evaziunea fiscală.
Prof. dr. Zoltan Abram, coordonatorul proiectului ”Dezvoltarea capacităţii de cercetare în domeniul fumatului în România”, a precizat că, în urma calculelor, creşterea accizei la tutun de la 60 la 65% ar duce la scăderea fumatului în rândul a sute de mii de persoane şi ar duce la creşterea veniturilor.
‘Momentan, în jur de 15 lei este un pachet de ţigări şi dacă ar creşte acciza de la 60 la 65% preţul pachetului ar creşte cu circa 3 lei, deci ar ajunge în jur de 18 lei, ceea ce este acceptabil. Pentru o creştere a accizei la 70%, preţul pachetului de ţigări ar fi cam în jur de 20 de lei sau puţin peste. Să ştiţi că în alte ţări preţurile sunt relativ mai mari’, a explicat acesta.
Potrivit raportului, circa cinci milioane de adulţi din România fumează produse de tutun, majoritatea consumând ţigări fabricate şi fumează zilnic. Bărbaţii sunt de două ori mai predispuşi la fumat decât femeile, prevalenţa fumatului în rândul bărbaţilor fiind de 37,4%, comparativ cu 16,7% la femei.
Raportul mai arată că un număr semnificativ de tineri români încep consumul de tutun sub o formă sau alta – 12,2% dintre băieţi şi 10,1% dintre fetele cu vârste între 13 – 15 ani.
În timp ce consumul de ţigări a scăzut constant în ultimii ani, consumul de trabucuri şi tutun sub alte forme a crescut.
Raportul relevă că, în 2010, 42.800 de români au decedat prematur din cauza bolilor cauzate de fumat, iar costurile de tratare a acestor boli a fost de peste 1,2 miliarde lei în 2012, aproximativ 5,4% din cheltuielile totale de îngrijire a sănătăţii din acel an.
La dezbatere au fost prezentate studiile realizate de specialişti de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, printre care fumatul în gimnazii şi licee, fumatul la copiii instituţionalizaţi şi fumatul la studenţii medicinişti.
Astfel, potrivit acestor studii, procentul studenţilor medicinişti fumători este de 34%, în timp ce 41,2% dintre elevii cu vârsta între 13 – 15 ani au fumat cel puţin o dată pe parcursul vieţii şi 13,5% sunt fumători actuali.
Jumătate dintre elevii de clasa a IX-a din Târgu Mureş a experimentat fumatul cel puţin o dată şi aproape un sfert dintre ei sunt fumători actuali, iar la nivel naţional între 5% şi 10% dintre adolescenţi cu vârsta de 15 ani fumează zilnic.
Totodată, 49% dintre copiii aflaţi în plasament au încercat fumatul şi 25% dintre aceştia au încercat fumatul de la o vârstă fragedă, între 8 şi 10 ani. 33% dintre aceşti copii au încercat această experienţă între 11-12 ani, iar o cincime dintre copii au fumat în ultimele 30 de zile, mai relevă studiile realizate de specialişti în instituţiile din Târgu Mureş şi din judeţele limitrofe.
Raportul ‘Aspecte economice ale utilizării, producţiei şi taxării produselor din tutun în România’ a fost realizat în cadrul unui parteneriat academic şi de cercetare între Wake Forest School of Medicine (SUA) şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, ca parte din proiectul ”Dezvoltarea capacităţii de cercetare în domeniul fumatului în România”.