Pîslaru: Pentru rezolvarea inechităţilor salariale din sistemul public este nevoie de 19,5 miliarde lei, până în 2022

Potrivit ministrului de resort, creşterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creşterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede că salariul preşedintelui să fie la limita de sus a grilei de salarizare, în timp ce remuneraţia premierului va fi redusă cu 300 de lei faţă de nivelul actual.

În plus, proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă, precum şi acordarea de sporuri de performanţă în limita a 5% din buget.

Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.

Conform ministerului de resort, reprezentanţii Executivului au discutat, luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit (CNT), cu partenerii sociali şi despre nivelul salariului minim în anul 2017.

Pe acest subiect, Guvernul a cerut partenerilor sociali, sindicate şi patronate, ca, în următoarele două săptămâni, să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plata pentru anul 2017, urmând ca până la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim, conform prevederilor legale.

Premierul Dacian Cioloş a transmis partenerilor sociali că, pentru anul 2017, nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate şi patronate, la fel ca în anii precedenţi. Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma sa fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează în prezent un grup de experţi independenţi.

‘Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschişi propunerilor partenerilor sociali şi suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar şi pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluţia salariului minim’, a spus premierul Cioloş.

La rândul său, ministrul Muncii a precizat că, pentru stabilirea salariului minim, sunt necesari mai mulţi paşi, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederaţiile sindicale şi de cele patronale, iar ulterior va fi convocat un nou Consiliu Naţional Tripartit pentru a se ajunge la un consens.

În acest context, ministerul de resort a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluţia nivelului salariului minim brut garantat în plata în România şi evaluarea impactului economic şi social al aplicării acestuia.

Studiul, realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, include analize şi evaluări privind efectele economice şi sociale potenţiale ale creşterii salariului minim brut garantat în plată şi are caracter de documentare, neavând efecte în stabilirea salariului minim în 2017.

Rezultatele studiului sunt utilizate, într-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată, conform Recomandării specifice de ţară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul naţional de reformă al României. Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat în plata este elaborat de un grup de experţi independenţi, propuşi de partenerii sociali, şi va fi gata până la sfârşitul anului.

În prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte pe baza următoarelor elemente, respectiv: articolul 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975; reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială; recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătăţirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, aşa cum este în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană; factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.

Astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat de la 500 lei în anul 2008, la 1.250 lei începând cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia în câştigul salarial mediu brut din România a crescut de la 29,8%, cât era în anul 2008, la 46,62% în anul 2016.