Ucraina inaugurează marţi domul de oţel care va acoperi reactorul ce a produs dezastrul de la Cernobîl

Ucraina inaugurează marţi domul de protecţie care va acoperi reactorul ce a produs dezastrul de la Cernobîl, un proiect ieşit din comun finanţat cu două miliarde de euro de comunitatea internaţională şi care trebuie să asigure siguranţa sitului în următorii o sută de ani, relatează AFP.
Economica.net - mar, 29 nov. 2016, 05:52
Ucraina inaugurează marţi domul de oţel care va acoperi reactorul ce a produs dezastrul de la Cernobîl

În formă de arcă, acest clopot de izolare este o osatură metalică de 36.000 de tone cu tot cu echipamente, 108 metri înălţime şi 162 de metri lungime.

‘Ar putea acoperi Stade de France sau Statuia Libertăţii’, a precizat într-un comunicat Novarka, societate a grupurilor franceze Bouygues şi Vinci, care a conceput şi asamblat domul.

Cu o durată medie de viaţă de cel puţin 100 de ani, acesta va permite izolarea materialelor radioactive, protejarea muncitorilor de pe acest sit şi ranforsarea sarcofagului împotriva problemelor provocate de climă.

În plus, domul este dotat cu echipamente care vor permite operaţiuni viitoare de dezafectare a reactorului nr. 4.

La 26 aprilie 1986, la ora 01:23, reactorul numărul 4 a explodat în timpul unui test de siguranţă. Timp de zece zile, combustibilul nuclear a continuat să ardă, răspândind în atmosferă elementele radioactive şi contaminând, după unele estimări, până la trei sferturi din Europa, dar în special Rusia, Ucraina, Belarus şi alte republici sovietice.

În 206 zile a fost construit un ‘sarcofag’ – cu o osatură metalică de 7.300 de tone şi compus din 400.000 de metri cub de beton – de către circa 90.000 de persoane, în condiţii foarte dificile, în scopul de a izola reactorul avariat, a relatat pentru AFP Anna Korolevska, directoare adjunctă a muzeului Cernobîlului de la Kiev.

‘Acest lucru s-a făcut datorită eforturilor supraomeneşti a mii de oameni obişnuiţi’, a spus ea.

‘Care erau mijloacele lor de protecţie? Munceau în ţinută obişnuită de muncitori în construcţii’, a reamintit ea.

Timp de patru ani, circa 600.000 de sovietici, supranumiţi ”lichidatori”, au fost trimişi la locul accidentului pentru a stinge incendiul, a realiza rapid o şapă din beton în vederea izolării reactorului deteriorat şi pentru curăţarea teritoriilor din împrejurimi.

În prezent, bilanţul pierderilor de vieţi omeneşti al catastrofei este încă unul în dezbatere. Comitetul ştiinţific al ONU (UNSCEAR) nu recunoaşte oficial decât circa 30 de morţi în rândul lucrătorilor şi pompierilor care s-au aflat în zonă chiar după explozie, când radiaţiile erau foarte intense, dar potrivit anumitor estimări bilanţul ar fi de mii de morţi.

Dacă durata de viaţă a sarcofagului de beton a fost iniţial evaluată la 20 până la 30 de ani, ea s-a dovedit în cele din urmă mai scurtă. În anul 1999 au avut loc primele lucrări de consolidare a sarcofagului, urmate de altele în 2001, 2005 şi 2006.

‘Este o construcţie potenţial periculoasă, care reprezintă o posibilă ameninţare pentru mediu şi pentru populaţie’, a declarat pentru AFP Serghei Paskevici, din cadrul Institutului pentru probleme de securitate ale centralelor nucleare din cadrul Academiei de ştiinţe a Ucrainei.

El a precizat că de exemplu factori de mediu precum un cutremur de pământ ar putea accelera prăbuşirea structurii.

Noul dom ar trebui să reziste la un seism de o intensitate maximă de 6 pe scara Mercalli (care are 12 în total).

În contextul riscului de prăbuşire a vechiului sarcofag, ceea ce ar putea duce la contactul cu aerul a tone de magmă înalt radioactivă, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construcţia noului dispozitiv de protecţie.

A fost creat un fond gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi lucrările de reconstrucţie au început în 2012. Potrivit BERD, construcţia arcei a costat 1,5 miliarde de euro, dar întreaga incintă de izolare a ridicat suma la 2,1 miliarde de euro.

O dată instalată, arca nu va fi operaţională decât la finalul lui 2017, timp în care îi vor fi montate toate echipamentele.

‘Apoi vor începe lucrările pentru dezafectarea fostei construcţii instabile’, a spus Boiko Serghei Gheorghievici, şef al inspecţiei de stat pentru reglementare nucleară, organismul care răspunde de securitatea nucleară în Ucraina. El a adăugat totuşi că nu a fost stabilit un calendar precis în acest sens.

‘Sper că ţările donatoare vor continua să ne ajute, în special pentru a transforma vechiul sarcofag într-un sistem ecologic sigur’, a spus el.

Te-ar mai putea interesa și
ALUMIL: Angajament pentru un viitor sustenabil, dedicat oamenilor și naturii
ALUMIL: Angajament pentru un viitor sustenabil, dedicat oamenilor și naturii
Transparența și comunicarea activă cu toți partenerii sunt esențiale în strategia de dezvoltare durabilă a ALUMIL, lider în domeniul sistemelor arhitecturale din aluminiu. Compania a publicat......
HARTĂ – Vreme rea în toată ţara, Cod roşu de viscol în şapte judeţe, în următoarele ore; Cod galben şi portocaliu de vreme rea, până sâmbătă seara
HARTĂ – Vreme rea în toată ţara, Cod roşu de viscol în şapte judeţe, în următoarele ore; Cod galben şi portocaliu ...
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o serie de noi avertizări Cod roşu, Cod portocaliu şi ...
Cartierul Primăverii din București este cel mai scump cartier din România. La capătul celălalt al topului se află Valea Aurie din Sibiu și George Enescu din Craiova
Cartierul Primăverii din București este cel mai scump cartier din România. La capătul celălalt al topului se află Valea ...
Cartierul Aeroport din Sibiu (76,6), Craiovița Nouă din Craiova (74,3) și Aleea Carpați din Târgu Mureș (73,7) se află ...
România în Schengen terestru – Austria ar putea debloca în curând aderarea deplină, relatează presa internaţională
România în Schengen terestru – Austria ar putea debloca în curând aderarea deplină, relatează presa internaţională
Austria ar putea ridica în curând vetoul prin care împiedica până acum aderarea deplină a României şi Bulgariei la ...