Un director din Eximbank, sancţionat de BNR cu avertisment scris pentru că nu a reevaluat garanţii de 171 milioane lei

Sancţiunea împotriva unei „persoane fizice din cadrul Eximbank” a fost dispusă în 14 octombrie prin ordinul 117 al prin-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, care are printre principalele atribuţii supravegherea sistemului bancar din România.

Avertismentul scris a fost dispus pentru „încălcarea prevederilor art. 208 Cerinţe privind garanţiile sub forma bunurilor imobile, alin.3 lit. a) din Regulamentul nr.575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, având în vedere existenţa unui număr de 76 garanţii de tipul ipotecilor comerciale şi altor tipuri de ipoteci (inclusiv terenuri) având o valoare contabilă de 170.979.319 lei, care nu au fost reevaluate în cadrul termenului stabilit, de 1 an”.

Nu este clar de ce BNR a decis sancţionarea unui angajat al Eximbank şi nu sancţionarea băncii, în condiţiile în care, de obicei, sancţiunile sunt dispuse împotriva entităţilor supravegheate pentru abateri de la reglementările legale şi nu împotriva angajaţilor.

În plus, Florin Georgescu a dispus cea mai blândă sancţiune, de avertisment scris, împotriva directorului Eximbank.

EximBank este o bancă de stat de talie mică în sectorul bancar românesc, cu active de 3,8 miliarde lei la finalul anului trecut şi o cotă de piaţă de 1%, potrivit datelor BNR.

Potrivit datelor publicate recent de Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC), directorul general al Eximbank, Traian Halalai, este cel mai bine plătit angajat al unei societăţi controlate de stat, cu o indemnizaţie lunară de 137.000 de lei (circa 30.000 euro).

Anterior, în 12 octombrie, BNR a sancţionat tot cu avertisment scris Alpha Bank România pentru notificarea cu întârziere a băncii centrale cu privire la modificarea unor reglementări interne şi pentru neasigurarea unor criterii solide şi bine definite „privind operaţiunile de modificare, reînnoire a expunerilor existente”.

În 20 septembrie, Bancpost a primit o amendă de 3.000 de lei de la BNR pentru încălcarea unor prevederi privind cerineţele prudenţiale şi pentru exercitarea necorespunzătoare a responsabilităţilor „privind coordonarea, supervizarea, planificarea şi controlul activităţilor desfăşurate de structurile organizatorice din subordine”.

Numărul de sancţiuni decise de către BNR împotriva băncilor prinse cu nereguli a crescut puternic în luna iulie, cea mai sancţionată entitate fiind Marfin Bank, o bancă de talie foarte mică pe piaţă, cu acţionari ciprioţi.

Banca a primit opt amenzi cu o valoare cumulată de 100.000 de lei (peste 22.000 euro), arată datele publicate de banca centrală. Sancţiunile împotriva Marfin Bank au fost dispuse în 7 iulie.

Cea mai mare amendă, de 50.000 lei, a fost primită de Marfin Bank pentru neîndeplinirea cerinţelor de capital, „având în vedere că, pentru datele de 31.01.2015, 28.02.2015 şi 30.09.2015, banca nu a îndeplinit cerinţele de fonduri proprii”, arată BNR.

O altă bancă din România care a primit sancţiuni în serie în luna iulie este Credit Europe Bank. În 1 iulie, banca a primit de la BNR o amendă de 4.000 lei şi cinci avertismente scrise pentru mai multe abateri, între care neîndeplinirea unei măsuri dispuse anterior de banca centrală, de revizuire a metodologiei de calcul a provizioanelor IFRS.

De asemenea, „instituţia de credit nu a dezvoltat scenarii de stress test provenite din deteriorarea portofoliului de credite în CHF, care să ţină seama de impactul generat de acest portofoliu în indicatorii de prudenţă bancară”, a precizat BNR.

Tot în 1 iulie, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop a primit şapte avertismente scrise pentru diverse abateri considerate de gravitate mai mică, iar banca Intesa Sanpaolo România, controlată de grupul italian Intesa Sanpaolo, a fost sancţionată cu avertisment scris pentru neîndeplinirea unor măsuri dispuse anterior de către BNR.

BNR a mai acordat în 1 iulie trei sancţiuni, sub forma unor amenzi de câte 10.000 lei fiecare, subsidiarei din România a grupului bancar ungar OTP, pentru neîndeplinirea unor măsuri dispuse de către banca centrală în noiembrie 2015.

În acest an, zece bănci comerciale şi Creditcoop, care are statut special, au fost sancţionate de către banca centrală.

Prima bancă sancţionată de către BNR în 2016 a fost Carpatica, care a primit avertisment scris în 5 ianuarie pentru „nerespectarea măsurii dispuse la art. 1 din Ordinul Prim-viceguvernatorului BNR nr. 52/04.08.2015 de reîncadrare a indicatorului rata fondurilor proprii totale, în limita de minim 10%, în termenul stabilit prin ordinul menţionat”.

În 6 aprilie, BRD, a doua bancă din România după valoarea activelor, a primit tot un avertisment scris pentru că nu a îndeplinit măsurile impuse de către BNR în iulie 2015.

De asemenea, Banca Comercială Feroviară, controlată de omul de afaceri Valer Blidar, a primit avertisment scris în 13 iunie pentru mai multe abateri.

În 14 iunie, Garanti Bank a primit avertisment scris de la banca centrală pentru „neasigurarea respectării cadrului de reglementare în materie de către instituţia de credit”, care a avut ca efect înregistrarea mai multor nereguli.

Anul trecut, cea mai sancţionată bancă din România a fost Idea Bank, cu acţionari polonezi, care a primit şapte amenzi cu o valoare cumulată de 110.000 lei de la BNR în data de 20 octombrie 2015, pentru mai multe nereguli descoperite de către banca centrală.

Pe piaţa bancară românească activează în prezent 36 de bănci, din care 26 de bănci generaliste cu sediul în România, două bănci pentru locuinţe şi opt sucursale ale unor bănci din alte state ale Uniunii Europene.