Blejnar ar fi primit mita de peste 13 milioane de lei în biroul său de la ANAF, în cutii pentru hârtie de copiator

Fostul director de achiziţii şi investiţii publice din ANAF Dan Stroe a declarat procurorilor DNA Ploieşti că a dus mita provenită din contractele încheiate de ANAF cu firma Romsys în biroul pe care Blejnar îl ocupa în calitate de preşedinte al ANAF, au declarat surse judiciare.

De altfel, Sorin Blejnar a făcut referire la aceste acuzaţii în momentul în care a făcut declaraţii în faţa completului de judecată de la Curtea de Apel Ploieşti care a decis prelungirea mandatului de arestare preventivă emis pe numele său. Blejnar a spus judecătorilor că acuzaţiile lui Dan Stroe „nu au sens nici măcar infracţional”.

„În completare la cele susţinute cu privire la… (Dan Stroe – n.r.) arată că a avut încredere în acest om, că a avut o declaraţie de avere consistentă şi făcuse un business privat. După ce a terminat mandatul de preşedinte ANAF acesta a mai rămas să lucreze în cadrul instituţiei, la un moment dat fiind reţinut, arestat ulterior de către DIICOT, în casa lui găsindu-se 600.000 de euro cash, bani nejustificaţi pe care i-au confiscat. Se întreabă retoric (Sorin Blejnar – n.r.) dacă nu cumva aceştia sunt banii pe care … cu nonşalanţă infracţională spune că i-a pus în cutii de xerox şi i-a dus în biroul preşedintelui din care spune că şi-a reţinut 100-150.000 cu toate că în acel birou erau camere de luat vederi într-o perioadă în care declnşase controalele pentru presă, astfel că nu se explică cum să treci cu cutiile în care sunt 13 milioane de lei prin faţa acestor camere, care este logica să scoţi bani dintr-o bancă folosind firmele bidon pentru care eşti trimis în judecată şi apoi să introduci banii în cutii şi să te prezinţi la sediul ANAF, să treci pe lângă secretare ca director şi să plece preşedintele cu lăzile pline de bani ca a le pune în portbagajul şoferului. Apreciază că nu au sens nici măcar infracţional”, se arată în încheierea de şedinţă prin care Curtea de Apel Ploieşti a decis definitiv prelungirea cu 30 de zile a mandatului de arestare emis pe numele lui Sorin Blejnar.

Din acelaşi document reiese, de asemenea, că discuţiile cu privire la acordarea preferenţială a celor două contracte de informatizare încheiate de ANAF ar fi avut loc tot în biroul preşedintelui de la acea vreme al ANAF, Sorin Blejnar.

„Inculpatul (…) a declarat în sensul că în anul 2011 a participat la o discuţie în biroul preşedintelui ANAF (inculpatul …), unde se mai afla martorul … şi directorul … SRL – martorul … , discuţie în cursul căreia s-a agreat ca inculpaţii … şi … să primească contravaloarea a 20% din valoarea contractului pentru câştigarea licitaţiei. Tot inculpatul … a învederat faptul că anterior acelei discuţii a avut o altă discuţie cu inculpatul … , în care au agreat obţinerea comisionului de 20%; acelaşi inculpat … a mai învederat faptul că i-a înmânat inculpatului … o mare parte din comisionul în valoare de 20%”, se mai menţionează în documentul citat.

Miercuri, Curtea de Apel Ploieşti a respins contestaţia fostului preşedinte al ANAF Sorin Blejnar la prelungirea cu 30 de zile a arestării preventive în dosarul în care acesta este urmărit de DNA pentru trafic de influenţă.l Soluţia instanţei este definitivă, astfel încât Blejnar rămâne în arest până pe 6 ianuarie 2017, inclusiv..

Blejnar a fost arestat preventiv în 8 noiembrie, de către magistraţii Tribunalului Prahova, după câteva ore de deliberări, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, în 2011, în favoarea unei firme pentru ca aceasta să câştige contracte cu ANAF. Sorin Blejnar este suspectat că a primit 20 la sută din valoarea acestora, respectiv peste 13 milioane de lei. Ulterior, Curtea de Apel Ploieşti a confirmat mandatul de arestare, respingând contestaţia fostului şefal ANAF.

Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă al procurorilor, Sorin Blejnar a folosit cinci firme de tip fantomă, ai căror asociaţi sunt cu precădere cetăţeni arabi, pentru a scoate din bancă cele aproximativ trei milioane de euro primite drept mită de la o societate în favoarea căreia a intervenit pentru ca aceasta să câştige două contracte cu ANAF.

Procurorii DNA, care îl acuză pe Sorin Blejnar de trafic de influenţă susţin că, după ce a primit de la firma care a încheiat două contracte cu ANAF suma de 13.172.520 lei, reprezentând peste 20 la sută din valoarea celor două contracte, el a folosit firmele fantomă care au făcut tranzacţii de tip evazionist, pentru a scoate banii din bancă.

Documentul citat precizează că fostul preşedinte al ANAF a intervenit pentru ca o firmă să primească, în octombrie 2011, două contracte cu instituţia pe care Blejnar o conducea, respectiv un contract cu valoarea de 36.297.280 lei din care Blejnar ar fi primit 7.266.400 lei şi un contract cuvaloarea de 28.066.780 lei din care fostul şef al ANAF ar fi primit suma de 5.906.120 lei.

Banii ar fi fost viraţi prin intermediul unei firme subcontractoare către o societate de tip fantomă.