Astăzi începe procesul în care şefa FMI, Christine Lagarde, va fi judecată într-un dosar de corupţie

O sentinţă cu închisoarea cu executare este, teoretic, posibilă în cazul în care Lagarde ar fi găsită vinovată, însă puţin probabilă. Lagarde respinge acuzaţiile, iar procesul nu ar trebui să-i afecteze prestaţia la conducerea FMI.

Lagarde este director general al FMI din iulie 2011 şi a câştigat, la jumătatea anului 2016, reconfirmarea pentru un nou mandat.

Tapie, apropiat al fostului preşedinte Sarkozy şi fost proprietar al clubului Olympique Marseille, este o personalitate controversată în Franţa. Litigiul dintre omul de afaceri şi statul francez se referă la o tranzacţie care a avut loc în 1993, când Tapie a vândut către banca de stat Credit Lyonnais participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.

Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat.

În anul 2007, în timpul mandatului lui Sarkozy, ministerul francez al Finanţelor, condus la acea vreme de Christine Lagarde, a optat pentru soluţionarea litigiului într-o comisie de arbitraj, şi nu în instanţele judecătoreşti. Un an mai târziu, comisia i-a dat câştig de cauză lui Tapie, statul francez fiind obligat la desăgubiri de 285 milioane de euro către omul de afaceri. Ministerul condus de Lagarde a refuzat să conteste decizia. O curte de apel a redus ulterior daunele la zero, după ce au apărut suspiciuni de părtinire în legătură cu unul dintre judecătorii din comisia de arbitraj.

Formal, Lagarde este acuzată de neglijenţă gravă în utilizarea banilor publici, o încadrare utilizată rar în Franţa, de regulă în cazuri în care dovezile sugerează că inculpatul nu a participat cu bună ştiinţă în activităţi menite să fraudeze statul.

Contestatarii întregului proces, în frunte cu socialiştii aflaţi la acea vreme în opoziţie, au susţinut că decizia ministerului Finanţelor de a accepta soluţionarea litigiului într-o comisie de arbitraj, şi nu în instanţele de judecată, l-a avantajat semnificativ pe Tapie, care a obţinut astfel daune mult mai mari decât era posibil să primească în justiţie. Socialiştii au susţinut că decizia favorabilă lui Tapie ar fi fost răsplata guvernului Sarkozy pentru sprijinul acordat de omul de afaceri în timpul campaniei electorale.

Dosarul, conoscut în Franţa drept „Afacerea Tapie”, este instrumentat încă din 2011 de justiţia franceză.

Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi bănci franceze, a dispărut în 2003, fiind absorbită de grupul Credit Agricole.

Tapie a fost închis timp de aproximativ şase luni în 1997, pentru complicitate la fapte de corupţie în legătură cu aranjarea unui meci de fotbal în 1993.

Lagarde riscă până la un an de închisoare şi o amendă de 15.000 de euro, dar marea majoritate a avocaţilor şi specialiştilor consideră că o pedeapsă cu executare este foarte puţin probabilă.

Şefa FMI va apărea marţi în faţa judecătorilor. Directorul general al Orange, Stephane Richard, fost şef al cabinetului lui Lagarde la ministerul Finanţelor, va fi audiat ca martor.