Nivelul actual de activitate în sectorul de rafinare din România ar putea fi menţinut cel puţin până în 2030

‘Rafinăriile în funcţiune sunt, după parcurgerea unui amplu proces de restructurare şi modernizare, competitive la nivel regional. Importator net de ţiţei, România exportă produse petroliere în regiune şi există condiţii favorabile pentru păstrarea nivelului actual de activitate în sectorul de rafinare, cel puţin până în 2030’, se precizează în documentul citat.

În prezent, în pofida diminuării numărului de rafinării operaţionale, România are o capacitate de prelucrare a ţiţeiului mai mare decât cererea internă de produse petroliere. Rafinăriile româneşti, care achiziţionează producţia naţională de ţiţei şi importă circa două treimi din necesar, au o capacitate operaţională de 12 milioane tone/an.

‘România a cunoscut, în ultimii ani, o scădere a activităţii de rafinare, urmând tendinţa de pierdere de competitivitate a industriei europene a rafinării, pe fondul preţului relativ ridicat al energiei în UE faţă de ţările competitoare şi al costului rezultat din reglementările europene de reducere a emisiilor de CO2 şi de noxe. În 2014, rafinăriile din România au prelucrat 11,66 milioane tone de ţiţei şi aditivi, rezultând 5,17 milioane tone motorină, 3,06 milioane tone benzină, 0,75 milioane tone cocs de petrol, 0,56 milioane tone GPL, 0,46 milioane tone asfalt, 0,38 milioane tone kerosen, 0,32 milioane tone păcură, 0,28 milioane tone nafta, 0,75 milioane tone gaze de rafinărie şi 0,46 milioane tone de alte produse de rafinărie. Consumul total de produse petroliere a fost de 8,64 milioane tone’, se menţionează în proiect.

Importul net de ţiţei a fost, în 2014, de 6,67 milioane tone, în principal din Kazahstan şi Federaţia Rusă, dar şi din Azerbaidjan, Irak, Libia şi Turkmenistan. În 2016, au avut loc şi importuri de ţiţei din Iran. Importurile de produse petroliere au fost, în principal, de motorină (circa un milion de tone din Rusia, Ungaria şi SUA, cu volume mici din alte state vecine) şi de asfalt (0,41 milioane tone, în special din Ungaria, Serbia şi Polonia).

România rămâne însă un exportator net de produse petroliere.

Autorii strategiei semnalează că preţul scăzut al petrolului pe piaţa internaţională a redus drastic, în ultimii doi ani, investiţiile în explorare şi dezvoltare de noi zăcăminte, iar efectul este resimţit din plin şi în România. Deşi este probabilă redresarea treptată a preţului petrolului şi, implicit, revenirea parţială a investiţiilor în sector, producţia de ţiţei din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de depletare al zăcămintelor. Creşterea gradului de recuperare este posibilă, însă investiţiile sunt substanţiale şi necesită un cadru de reglementare specific. Doar descoperirea unor noi zăcăminte poate susţine nivelul curent de activitate în sectorul petrolier.

‘Rezultatele modelării arată o înjumătăţire a producţiei interne de ţiţei, la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, respectiv prin creşterea eficienţei în consumul de carburant şi produse petroliere’, se mai precizează în proiectul Strategiei Energetice.

Conform acestuia, companiile petroliere investesc în explorarea şi dezvoltarea de noi zăcăminte, astfel încât să deţină rezerve pentru menţinerea producţiei medii anuale. Pentru România, provocarea principală este menţinerea sau creşterea rezervelor şi a producţiei, astfel încât să acopere cât mai mult din cererea internă. Există, în continuare, potenţial pentru descoperirea de noi zăcăminte, astfel că se anticipează o creştere a investiţiilor pe termen mediu şi, în cazul unor descoperirii semnificative, pe termen lung.

În primele opt luni ale acestui an, producţia de produse petroliere a României a totalizat 8,44 milioane tone, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. La finele lunii august, în stocuri se aflau 92.000 tone benzină, 348.000 tone motorină şi 37.000 tone păcură. Exporturile de produse petroliere s-au cifrat, în perioada menţionată, la 3,387 milioane tone.