Energia electrică pentru populaţie se va scumpi cu peste 50%, până în 2030 – strategia energetică

Preţul final al energiei electrice plătite de consumatorii casnici din România va creşte cu circa 53% în deceniul următor, potrivit datelor din forma finală a strategiei energetice, publicate pe site-ul Ministerului Energiei. Populaţia va ajunge să plătească circa 200 de euro/MWh.
Economica.net - joi, 22 dec. 2016, 21:59
Energia electrică pentru populaţie se va scumpi cu peste 50%, până în 2030 – strategia energetică

„În perioada 2017- 2020, prețul energiei electrice este de așteptat să rămână la un nivel apropiat celui din prezent. Creșterea pe termen lung a prețului energiei electrice are loc în ansamblul UE, România rămânând în continuare printre statele membre cu cele mai scăzute prețuri cu energia electrică, semnificativ sub media europeană. De asemenea, creșterea veniturilor va compensa creșterea prețurilor, astfel încât ponderea cheltuielilor cu energia electrică în bugetul gospodăriilor va rămâne la un nivel asemănător celui din prezent, deși consumul de energie electrică urmează să crească apreciabil”, se menţionează în Strategie.

„După anul 2020, se remarcă o creștere a prețului energiei electrice în principal ca efect al creșterii prețului angro cu energia electrică, pentru a recupera costurile de producție – inclusiv costul anuităților de capital, ce fac posibilă înlocuirea parcului de capacități prin noi investiții. Componentele aferente tarifului de rețea și taxele sunt menținute constante, în valoare reală, pentru întreaga perioadă analizată”, se arată în Strategie.
Preţul angro al energiei electrice ar urma să crească de la nivelul actual de 30 de euro MWh la 80 de euro, în medie, în perioada 2030-2050.

„Proiecția centrală a modelării, pe baza estimărilor celor trei factori de cost pentru fiecare tehnologie și a mixului optim de energie electrică din punct de vedere al eficienței economice, estimează un preț mediu angro al energiei electrice de aproximativ 80 €/MWh pentru 2030-2050, apropiat de nivelul maxim al intervalului probabil de variație. Dacă oricare dintre factorii de cost vor fi mai mici decât în proiecția centrală, prețul mediu va fi mai scăzut. Pentru proiectele de investiții în noi capacități de producție a energiei electrice, acest interval de preț este referința pentru evaluarea veniturilor viitoare probabile. Proiectele cu un cost mai ridicat, precum cele pe bază de SRE (regenerabile n.red) sau energie nucleară, vor avea nevoie în continuare de scheme de sprijin, până când costul „uniformizat” total (levelised cost of electricity, LCOE) va scădea către acest interval. În lipsa unor scheme de sprijin, pot fi dezvoltate doar proiectele ce beneficiază de condiții naturale foarte favorabile, cu efectul amânării creșterii ponderii SRE în mixul energiei electrice. Un rezultat implicit va fi creșterea emisiilor de GES (gaze cu efect de seră-n.red.) și, la nivel european, un preț crescut al ETS (preţul certificatelor de emisii), reflectat în prețul energiei. Acest fapt va încuraja investiții suplimentare în SRE până la atingerea țintelor de emisii”, se arată în strategie.

Cel mai important pentru consumatorii casnici şi pentri cei industriali este preţul final din factură

La prețul angro al energiei electrice se adaugă tarifele de rețea, taxele și accizele, în funcție de tipul de consumator și tipul de consum. Astfel, în proiecţia din Scenariul Optim din strategie, și din analiza de senzitivitate fără dublarea energiei nucleare, preţul final al energiei electrice, pentru gospodării, va fi de 154 de euro MWh în 2020, 175 de euro MWh în 2025 şi de 195 de euro MWh în 20130.

Preţul final, în 2015, era de 127 de euro, aşadar, la orizontul anului 2030, vom avea parte de o creştere a facturii de 53% faţă de cea actuală.

Tarifele pentru consumatorii industriali vor creşte într-un ritm mai puţin alert. De la nivelul actual de 67 de euro/MWh, acesta va ajunge la 81 de euro în 2020, 87 de euro în 2025 şi 90 de euro în 2030. Aşadar, o creştere a facturii de doar 34%, la orizontul anului 2030, faţă de cea actuală.

Te-ar mai putea interesa și
Care a fost motivul „divorțului” dintre Austria şi Gazprom, o relaţie veche de peste 50 de ani – Reuters
Care a fost motivul „divorțului” dintre Austria şi Gazprom, o relaţie veche de peste 50 de ani – Reuters
Factorul declanşator care a pus capăt unei relaţii de peste 50 de ani între grupul rus Gazprom şi cel austriac OMV la începutul acestei luni a fost decizia grupului austriac de a pune sub......
China vrea să fie un „asociat, nu un rival” al Uniuniii Europene şi cere independenţă Bruxelles-ului
China vrea să fie un „asociat, nu un rival” al Uniuniii Europene şi cere independenţă Bruxelles-ului
Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat luni, la Beijing, că Uniunea Europeană şi China "sunt parteneri, nu adversari" ...
Ce spune Rusia despre viziunea politică a lui Călin Georgescu faţă de Kremlin
Ce spune Rusia despre viziunea politică a lui Călin Georgescu faţă de Kremlin
Kremlinul a reacţionat luni în mod reţinut la victoria lui Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidenţiale ...
SUA – Scott Bessent, numit de Trump pentru şefia Trezoreriei, anunţă că reducerea taxelor este o prioritate
SUA – Scott Bessent, numit de Trump pentru şefia Trezoreriei, anunţă că reducerea taxelor este o prioritate
Scott Bessent, persoana desemnată de preşedintele Donald Trump pentru postul de secretar al Trezoreriei SUA, a declarat ...