Credite cu cel puțin 5% mai mici pe toate palierele: de la Prima Casă la creditul cu buletinul

Pe 28 decembrie 2016, băncile au terminat de notificat BNR în legătură cu cele mai importante mișcări care vor avea loc în activitatea lor de creditare ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului 17/2016 al băncii centrale. La prima vedere cel puțin, gradul de îndatorare acceptat de bănci scade cu cel puțin 5% (nivelul impozitelor și al asigurărilor pe care proprietarul trebuie să le încheie într-un an și care potrivit noului regulament trebuie luat în calcul atunci când se stabilește rata).

Analiștii Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, au făcut niște calcule orientative pentru creditele de locuință, cele mai afectate de noua măsură. Astfel, potrivit acestor calcule, o familie cu venituri de 4.000 de lei net, fără copii și fără alte datorii, în vârstă de 35 de ani, poate contracta un credit ipotecar maxim de 395.000 de lei, rambursabil în 30 de ani.

Spre comparație, la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, aceeași familie, cu aceleași venituri, copii și datorii putea contracta un împrumut de 415.000 de lei pe 360 de luni și cu o rată de 2.037 lei. De multe ori, ofițerii bancari te îndeamnă să pui un avans mai mare în speranța că vei avea o rată mai mică. Aici nu e cazul. Rata împrumutului cu 20.000 de lei mai mic pe care poți să îl contractezi acum este doar cu 33,98 lei mai mică. Diferența poate fi chiar o cameră de apartament, la o adică.

Diferența este dată de aplicarea Regulamentului 17, regulament impus de normele europene și care presupune luarea în calcul a diferiților indicatori de risc și a datoriilor totale ale clientului atunci când se stabilește gradul de îndatorare al unui client față de bancă. Mai exact, toate scenariile de stress test valutar și de reducere a veniturilor clientului care au îngustat gradul de îndatorare după aplicarea scăderii coșului zilnic de cheltuieli până la niveluri de 55%-60% sau chiar mai jos de aceste niveluri, în funcție de bonitatea clientului și de lichiditatea băncii, se vor aplica de acum încolo și creditului garantat.

Până acum, creditul garantat cu ipotecă avea un statut oarecum favorizat, dat fiind faptul că oricând banca putea executa o garanție mai mare decât valoarea creditului. Cum criza financiară a demonstrat că prețurile pot fluctua și in jos, nu doar în sus, BNR a decis că un credit garantat poate fi încadrat în aceeași categorie cu unul negarantat, din punct de vedere al cerințelor de prudențialitate, bineînțeles.

În acest context, o comparație între gradul actual de îndatorare aplicat la creditele de consum, de circa 50-60%, cel mult 65% (pentru clientul cu cea mai mare bonitate posibilă) din veniturile eligibile, (după scăderea datoriilor lunare nete ale clientului, inclusiv coșul zilnic de cheltuieli) și cel de circa 75% practicat de bănci în cazul unui credit garantat cu ipotecă, arată că vom avea de-a face cu o depreciere de minimum 10% a gradului de îndatorare a clientului cu credit ipotecar. Se mai adaugă și coeficienții de șoc valutar (dacă este cazul) și cei de depreciere a veniturilor, dar se poate și adăuga contravaloarea unei garanții – ipoteca – evaluată după noi criterii.

Despre impozite, taxe și asigurări, însă, putem spune că există un avantaj: totul este pe propria răspundere. Dacă ai mașină și spui că tu dai 50 de lei pentru un RCA, nimeni nu te poate contrazice. Teoretic! Dacă deții case la care plătești impozite mari, dar spui ca de anul viitor le vinzi, s-ar putea sa scapi din acest pat procustian. În concluzie, asigurări, taxe și impozite se stabilesc pe declarație proprie, iar coșul zilnic de cheltuieli trebuie să fie „aprofundat” și „justificat” de către bănci la BNR.