Ministrul Justiţiei: Unul dintre actele normative elaborate marţi vizează graţierea

Ministrul Justiţiei a precizat că unul dintre actele normative vizează graţierea, nu şi amnistia, nefiind incluse şi faptele de corupţie şi faptele grave.

Al doilea act normativ vizează „hotărârile Curţii Constituţionale privind anumite fapte care trebuie să fie mai bine precizate”.

Iordache a declarat că cele două acte normative au fost finalizate marţi şi au fost trimise spre consultare CSM şi celorlalte instituţii abilitate, iar în cursul acestei zile vor fi puse în dezbatere publică.

”Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative care sunt în dezabatere publică. Aceste două acte au fost finalzate ieri, au fost trimise spre consultare la CSM, Înalata Curte, Parchet General şi cele două acte normative vizează graţierea şi nu amnistia, graţierea nu vizează fapte de corupţie, fapte grave şi care vizează recuperarea prejudiciului, iar cel de-al doilea act normativ vizează hotărârile CCR, care stabileşte pentru anumite fapte să fie mai bine precizate. Cele două acte normative pe care Ministerul Justiţiei le-a asumat prin prezenţa mea şi semnătura mea au fost transmise tuturor celor interesaţi”, a declarat Florin Iordache, la finalul şedinţei de guvern.

El a precizat că în momentul în care vor fi avizele de susţinere sau nu cu modificări sau fără, discuţia se va relua în Guvern.

”Ceea ce apare în spaţiul public că există un proiect mare de modificare a Codului Penal sau a Codului de Procedură Penală sunt nişte proiecte pe care şi le-a asumat şi sunt în dezbatere la Parlament. Singurul lucru pe care şi-i l-a asumat Ministerul Justiţiei este acela de a pune în concordanţă deciziile CCR cu legislaţia în vigoare şi, în plus, acea OUG mai vizează şi transpunerea unei directive care vizaeză liberul acces la justiţie. Acestea sunt cele două acte, începând de azi, le puteţi vizulaiza”, a arătat Iordache.

Premierul Sorin Grindeanu a precizat, la rândul său, că în proiectele promovate de Ministerul Justiţiei abuzul în serviciu şi conflictul de interese nu se dezincriminează, ”dar se clarifică aceste lucruri în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale”.

”Nu se dezincriminează abuzul în serviciu, conflictul de interese, dar se clarifică aceste lucruri din punctul de vedere al Ministerului Justiţiei în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Orice decizie a CCR este obligatorie, nu ne putem face că nu avem”, a afirmat premierul.

El a spus că această clarificare pe care Ministerul Justiţiei o face acum şi o transmite spre dezbatere publică este viziunea MJ.

”Dar nu se dezincriminează, nici în propunerile venite azi dimineaţă”, a subliniat premierul.

Întrebat dacă se modifică definiţia abuzului în serviciu, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a spus că aceasta se modifică ”în concordanţă cu decizia CCR”.

 Ministerul Justiţiei: Promovarea unor acte privind graţierea şi amnistia netransparent şi fără consultarea CSM ar arăta slăbiciunea autorităţilor în faţa criminalităţii

Ministerul Public susţine că promovarea unor acte de clemenţă cum ar fi graţierea şi amnistia în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii ar arăta slăbiciunea autorităţilor în faţa criminalităţii.

„Promovarea unor acte de clemenţă de genul graţierii şi amnistiei – în condiţii de netransparenţă şi fără o prealabilă consultare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum prevede legislaţia în vigoare, nu doar că ar fi în contradicţie cu obiectivele Ministerului Public, dar ar fi de natură să demonstreze lipsa de voinţă şi slăbiciunea autorităţilor statului în faţa criminalităţii”, arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, miercuri, legat de dezbaterile din spaţiul public referitoare la adoptarea unor modificări legislative privind graţierea şi amnistia.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precizează că, în acest moment, una dintre priorităţile instituţiei este consolidarea capacităţii instituţionale în lupta împotriva criminalităţii în general şi a corupţiei şi conflictului de interese în mod special.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern pe care a prezidat-o, că premierul Grindeanu l-a asigurat că graţierea şi modificarea codurilor penale nu se regăsesc pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei şi că nici nu vor fi ”băgate peste noapte” în nicio şedinţă, ci ”vor fi puse în transparenţă”.

Preşedintele a decis să vină miercuri la Guvern, în condiţiile în care în spaţiul public au apărut informaţii privind posibilitatea introducerii pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern a unui proiect de OUG de modificare a Codului penal, inclusiv în vederea graţierii unor pedepse şi dezincriminării unor fapte.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat Guvernului Grindeanu să nu adopte nici o ordonanţă de urgenţă care vizează activitatea autorităţii judecătoreşti, cum ar fi modificarea codurilor penale, fără că aceasta să fi fost pusă în dezbatere publică şi fără să fi fost transmisă spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii.

UNJR atrage atenţia asupra faptului că, în cursul întâlnirii avute în data de 10 ianuarie 2017 cu Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, acesta şi-a asumat revizuirea cadrului normativ deja existent prin consultări cu corpul magistraţilor, în vederea asigurării unei legislaţii clare, coerente şi previzibile.

„De asemenea, în ceea ce priveşte necesitatea punerii în acord a Codului Penal şi a Codului de Procedura Penală cu deciziile Curţii Constituţionale, Ministrul Justiţiei a cerut sprijinul asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, urmând ca acestea să contribuie cu propuneri într-un termen rezonabil. Adoptarea în secret a unei ordonanţe de urgenţă care să modifice Codurile contravine flagrant bunei credinţe şi deschiderii asumate de noul Ministru al Justiţiei la întâlnirea cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, creează confuzie şi pune magistraţii în situaţia de a aplica imediat dispoziţii legale imprevizibile”, consideră judecătorii.

Ei spun că magistraţii înţeleg necesitatea punerii în acord a legislaţiei actuale cu deciziile Curţii Constituţionale, însă subliniază că acest proces trebuie făcut în mod pe deplin transparent, cu respectarea normelor constituţionale şi legale de procedura legislativă, incluzând solicitarea avizului prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii, conform prevederilor legale.

„UNJR atrage atenţia Guvernului Grindeanu că adoptarea în secret a unei ordonanţe de urgenţă ce priveşte activitatea autorităţii judecătoreşti ar constitui un derapaj constituţional extrem de grav. O asemenea practică ar ignora cu desăvârşire CSM, adică instituţia abilitată să analizeze, în condiţiile avizului consultativ, atât conţinutul actului normativ, cât şi consecinţele adoptării sale”, avertizează Uniunea Judecătorilor, cerâbd Guvernului Grindeanu să pună în dezbatere publică orice proiect de act normativ şi să solicite avizul Consiliului Superior al Magistraturii, atunci când actul normativ în cauză priveşte activitatea autorităţii judecătoreşti.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, marţi, că decizia unei legi a graţierii trebuie să aparţină Guvernului şi că, în opinia sa, aministia nu trebuie avută în vedere, dar graţierea da, cu „eliminarea faptelor de corupţie şi a faptelor grave împotriva persoanei”. Iordache a mai spus că nu trebuie negat faptul că gradul de ocupare în penitenciare este foarte mare, respectiv de 150 la sută, arătând că sunt 19.000 de locuri în penitenciare şi 27.000 de deţinuţi.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Kovesi, a declarat, marţi seară, că în cazul în care Guvernul ar adopta o ordonanţă de urgenţă vizând amnistia şi graţierea, care ar dezincrimina abuzul în serviciu, infracţiune care face obiectul a circa 30 la sută din dosarele DNA, inculpaţii ar rămâne cu banii în buzunar. Kovesi a reamintit că că ministrul Justiţiei a promis că nu va promova un astfel de act normativ fără a consulta Consiliul Superior al Magistraturii.

„O ordonanţă de urgenţă care vizează amnistia, graţierea unor fapte, dezincriminarea unor fapte, trebuie să aibă un aviz şi din partea CSM. Majoritatea membrilor care au candidat în CSM şi-au exprimat intenţia, în proiectul lor, de a avea un rol activ în ceea ce priveşte modificarea legilor care afectează justiţia şi cu care justiţia lucrează. Deci mă aştept ca ministrul Justiţiei, înainte de a promova un astfel de act să îl dea spre consultare. Este foarte ciudat să avem pe ordinea de zi, dacă această informaţie este adevărată, un proiect care nu a fost dezbătut în interiorul sistemului şi care poate afecta grav sistemul judiciar”, a spus Laura Kovesi.

Iohannis: Premierul m-a asigurat că graţierea şi modificarea codurilor nu sunt pe ordinea de zi suplimentară

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern pe care a prezidat-o, că premierul Grindeanu l-a asigurat că graţierea şi modificarea codurilor penale nu se regăsesc pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei şi că nici nu vor fi ”băgate peste noapte” în nicio şedinţă, ci ”vor fi puse în transparenţă”.

Preşedintele Klaus Iohannis a plecat de la Palatul Victoria, unde a avut o întâlnire cu premierul Sorin Grindeanu şi a prezidat şedinţa de Guvern.

Şeful statului a sosit în jurul orei 9.30 la Palatul Victoria şi a avut o întrevedere cu premierul Grindeanu, de aproximativ 20 de minute, după care a venit împreună cu acesta la şedinţa Executivului, pe care a prezidat-o.

În jurul orei 11.00, Klaus Iohannis a plecat de la Palatul Victoria.

Guvernul a discutat, în şedinţa de miercuri, două Ordonanţe de Urgenţă, una pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice şi cea de-a doua privind prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

”Avem o ordine de zi care a fost publicată, ordinea de zi pe care fiecare dintre dumneavoastră o aveţi în mapă. Ca să înlăturăm orice fel de lucruri pe care le-am vazut apărând în spaţiul public, aşa cum l-am informat pe domnul preşedinte în discuţia avută, noi discutăm despre lucruri care se află pe ordinea de zi, ceea ce nu înseamnă că tot conform prevederilor constituţionale şi a atribuţiunilor pe care Guvernul le are, în perioada imediat următoare toate lucrurile pe care ni le propunem să le facem şi noi şi Parlamentul, să le putem adopta în şedinţele de Guvern. Aşa că tot ceea ce e trecut pe ordinea de zi o să discutăm punct cu punct. În general, sunt lucruri legate de construcţia bugetară a legii bugetului, pentru adoptarea unor OUG şi a unor HG”, a declarat premierul Sorin Grindanu la începutul şedinţei.

De asemenea, el a anunţat că pe ordinea de zi se regăseşte o HG pentru data de 23 ianuarie ca zi liberă, astfel încât să se facă legătură şi cu 24 care e liberă prin lege.

”Dar v-aş ruga, domnule ministru al Finanţelor, ca, în această perioadă, dincolo de ceea ce înseamnă zile libere, aşa cum ne-am angajat, să trimitem legea bugetului de stat spre Parlament”, a mai spus Grindeanu.

După ce premierul Sorin Grindeanu a susţinut o scurtă declaraţie şi a invitat apoi presa să părăseasca sala de şedinţă, Klaus Iohannis a intervenit pentru a doua oară, cerând ca jurnaliştii să mai rămână.

„Cunoaşteţi povestea, că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanţi: ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni”, a afirmat preşedintele.

Iohannis a subliniat că Sorin Grindeanu ”s-a angajat” ca aceste chestiuni să nu fie „băgate peste noapte” în nicio şedinţă de Guvern, ci prezentate public după ce Guvernul va ajunge la o formă a proiectelor.

„Sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru. (…) Să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege”, a adăugat el, referindu-se la CSM, la organizaţii profesionale şi la opinia publică.

„Este obligatoriu să respectăm aceste chestiuni şi subliniez: înainte să ajung eu la Guvern, domnul prim-ministru analizase cu maximă responsabilitate aceste chestiuni şi aşa a fost posibil ca în 20 de minute sau cât am stat noi doi împreună să ajungem la consens, fiindcă amândoi, şi evident toţi membrii Guvernului, dorim să consolidăm statul de drept, şi atunci o parte importantă este respectarea normelor şi nu în ultimul rând respectarea românilor şi a asociaţilor şi a societăţii civile”, a spus Iohannis.

La finalul acestor declaraţii, Klaus Iohannis a rămas să prezideze şedinţa de Guvern.

Preşedintele a decis să vină miercuri la Guvern, în condiţiile în care în spaţiul public au apărut informaţii privind posibilitatea introducerii pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern a unui proiect de OUG de modificare a Codului penal, inclusiv în vederea graţierii unor pedepse şi dezincriminării unor fapte.

Potrivit Constituţiei, preşedintele poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

Preşedintele prezidează şedinţele de Guvern la care participă.

Este prima şedinţă de Guvern la care vine Klaus Iohannis în timpul mandatului său.