Raportat la propunerile de buget pe 2016 şi nu la execuţia preliminată pe 2016, Bugetul Ministerului Agriculturii va creşte anul acesta cu numai 28,8% şi nu cu 83,4% aşa cum se poate înţelege din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanţelor. Comparaţia făcută de Minister nu indică diferenţele în planificarea bugetului făcut pentru anul trecut de guvernul Cioloş, iar anul acesta de guvernul Grindeanu, întrucât sumele la care Ministerul a raportat creşterile sau scăderile de buget sunt date de un calcul care se numeşte execuţie preliminată, care nu este o sumă sigură, finală, şi nu oferă o perspectivă asupra nevoilor domeniului, ci doar asupra puterii mai mici sau mai mari de execuţie a fostului cabinet. De aceea, ECONOMICA.NET a comparat sumele alocate de Ministerul Agriculturii în legea Bugetului pe 2016 şi cele distribuite în proiectul de Buget pe 2017.
Astfel, din cei 17,3 miliarde de lei (faţă de 13,4 miliarde de lei cât figurează în propunerea de buget pe 2016), Ministerul Agriculturii va avea 17,2 miliarde de lei cheltuieli curente, cu 29,9% mai multe decât anul trecut în contextul unor cheltuieli cu personalul de peste 602 milioane de lei, cu 5,3% peste nivelul propunerilor din 2016.
În ceea ce priveşte valoarea subvenţiilor pe care Ministerul Agriculturii le va plăti fermierilor din banii proprii , dacă raportăm la proiectul legii Bugetului pe 2016 reiese un plus de 19,8%, faţă de 5,4% cât este creşterea raportând la execuţia preliminată. Aceasta întrucât, urmare a rectificărilor bugetare, Ministerul a cheltuit mai mult pe subvenţii în 2016 decât bugetase iniţial. În total, în bugetul MADR pe 2017 sunt prevăzuţi peste 2,2 miliarde de lei.
În schimb, în cazul fondurilor externe nerambursabile aferente programelor 2014-2020, avem o creştere faţă de proiectul legii Bugetului de 37,3%, până la 13,1 miliarde de lei. Raportat la bugetul preliminat pe 2016, creşterea este de 284%.
Potrivit actualului proiect de buget, Ministerul Agriculturii vrea să investească etapizat în perioada 2017-2020 în reabilitarea sectorului de irigatii. Sunt vizate aproximativ 2 milioane ha, urmând a fi reabilitate un numar total de 86 de amenajari de irigatii de care vor beneficia 484 organizatii ale utilizatorilor de apa pentru irigatii cu peste 200.000 de utilizatori care deţin exploataţii agricole în amenajarile de imbunatatiri funciare. Programul prevede alocarea de la bugetul de stat a 1,143 miliarde euro pentru perioada 2017-2010 plus 342 milioane euro fonduri europene prin PNDR 2014-2020.
Guvernul Cioloş avea însă altă strategie pentru creşterea suprafeţelor irigate. În proiectul de buget pe 2016, Ministerul Agriculturii propunea un Program Naţional de Investiţii în infrastructura principală de irigaţii, care să se deruleze pe o perioada de 7 ani, cu o valoare anuala de 145 milioane de euro alocată de la bugetul de stat, ce va încuraja atragerea de fonduri europene de către O.U.A.I.-uri cât şi reorganizarea fermierilor în astfel de forme de asociere. Proiectul ar fi trebuit să ducă la o suprafaţă irigata de aproximativ 800.000 ha într-o perioada de 7 ani în urma unor alocări de la bugetul de stat a unui miliard de euro, pe parcursul a 7 ani, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigatii. Banii trebuia accesaţi şi PNDR 2014-2020, unde sunt alocate 430 milioane de euro pentru sistemele secundare de irigat.
În mare, priorităţile au rămas neschimbate de la fostul la actualul guvern pentru Agricultură, începând cu extinderea infrastructurii de irigaţii, combaterea evaziunii fiscale, continuarea măsurilor privind încurajarea agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale, dezvoltarea centrelor de colectare şi procesare pentru legume-fructe şi pentru unele produse de origine animaliera, finanţarea cercetării sau implementarea noului pachet legislativ comunitar privind schemele de susţinere a fermierilor. În schimb, sub conducerea lui Grindeanu, Ministerul vrea să dezvolte un program de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii prin infiinţarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanţii de stat, vrea să susţină cu precădere produsele deficitare pe piaţă – tomate, carne de porc – să încurajeze activităţile din zona montană şi să dezvolte un sistem naţional antigrindină.
În proiectul lui Grindeanu nu se menţionează însă la priorităţi accelerarea procesului de comasare a terenurilor şi reglementarea pieţei funciare, prima de pe lista Guvernului Cioloş.