Parchetul instanţei supreme:Adoptarea celor două ordonanţe în regim de urgenţă ar vulnerabiliza grav instituţiile statului în faţa criminalităţii

“Cu privire la opinia exprimată anterior referitoare la proiectele de modificare a legii graţierii, Codului penal şi Codului de procedură penală, Ministerul Public a transmis astăzi (miercuri, n.r.) Consiliului Superior al Magistraturii un punct de vedere critic”, arată reprezentanţii Parchetului instanţei supreme.

Procurorii consideră că promovarea celor două proiecte de acte normative nu poate fi realizată în regim de urgenţă.

Ei spun că au în vedere dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, care ar putea avea drept rezultat vulnerabilizarea gravă a instituţiilor statutului în faţa criminalităţii.

Din punctul de vedere al procurorilor, adoptarea celor două proiecte în forma în care au fost comunicate, precum şi în modalitatea în care s-a intenţionat a fi adoptate, “ar fi de natură să impieteze asupra obiectivelor prioritare ale Ministerului Public, respectiv consolidarea capacităţii instituţionale în lupta împotriva criminalităţii, în general, şi a corupţiei, conflictului de interese şi a evaziunii fiscale, în mod special”.

Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în plen, în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache, a dat, miercuri, aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale.

Şedinţa plenului a durat aproximativ o jumătate de oră. La ieşirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că decizia de fi avizate negativ cele două proiecte de ordonanţă a fost luată cu majoritate de voturi.

Proiectele de OUG privind graţierea şi modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiţiei pe 19 ianuarie la CSM pentru avizare.

Consiliul le-a comunicat pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din România, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

În 20 ianuarie, Klaus Iohannis a susţinut că sunt ”suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal.

Oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii profesionale ale magistraţilor au spus că Ministerul Justiţiei a vrut să promoveze acte de clemenţă cum ar fi graţierea şi să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

În replică, Ministerul Justiţiei a arătat că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penal şi de procedură penală nu au fost programate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern şi a respins afirmaţiile că procesul legislativ ar fi lipsit de transparenţă, arătând că actele normative au fost trimise instituţiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea, în 18 ianuarie au fost puse în dezbatere publică şi se aşteaptă exprimarea unor poziţii constructive şi echilibrate în cazul acestora.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.