An decisiv pentru băncile româneşti pentru locuinţe: Schimbarea legislaţiei ar putea salva sistemul, blocat de aproape un an de Curtea de Conturi

În urma controlului, Ministerul Dezvoltării Regionale a cerut băncilor pentru locuinţe să restituie primele plătite de către stat. Pe de altă parte, prima ţară ex-comunistă care a implementat sistemul bauspar, Slovacia, l-a menţinut aproape 25 de ani, acesta finanţând mai ales reabilitarea locuinţelor slovacilor, mai ales a celor din blocurile construite, ca şi în România, în perioada comunistă.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă, iar concluziile lor au fost incluse într-un raport al instituţiei.

Potrivit raportului, „s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice – copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că „fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă şi s-a obţinut chiar suspendarea efectelor lor, însă au provocat o nesiguranţă în piaţă, iar efectul a fost blocarea sistemului începând din martie 2016.

Principala problemă este că angajaţii băncilor pentru locuinţe nu pot oferi consiliere clienţilor, în condiţiile în care un proiect de modificare a legislaţiei, aprobat în Senat şi aflat în prezent în comisiile Camerei Deputaţilor, ar oferă clarificări legislaţiei, iar deznodământul proceselor cu Curtea de Conturi este necunoscut.

Inspectorii Curţii de Conturi au acuzat băncile pentru locuinţe de un prejudiciu total de 384 milioane lei în derularea sistemului de economisire-creditare susţinut de către stat.

În iunie 2016, Curtea de Conturi a sesizat DNA, care a declinat competenţele de anchetare în acest caz. Rapoartele Curţii de Conturi au blocat complet sistemul de economisire-creditare din România, în condiţiile în care cele două bănci româneşti pentru locuinţe nu mai primesc depozite noi de la clienţi, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem.
Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe.

Războiul s-a mutat în terenul legislaţiei, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, doreşte modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuinţe.

Curtea de Conturi atrage atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.

În cazul Raiffeisen BpL, „rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise.

Surse dun piaţă au declarat, pentru News.ro, că după finalizarea rapoartelor, Ministerul Dezvoltării a trimis notificări oficiale celor două bănci pentru locuinţe, în 2016, prin care a cerut restituirea primelor achitate de către stat în derularea programului de economisire-creditare.

Băncile nu au acceptat solicitarea ministeului, argumentând că există două procese în curs la Curtea de Apel.

Potrivit sistemului din România, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de către client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.

Controlul Curţii de Conturi a blocat şi plata primelor de către stat: Ministeul Finanţelor nu a plătit anul trecut primele aferente anului 2015, care se plăteau de obicei începând din luna aprilie pentru anul precedent, pe baza listelor de beneficiari transmise de către băncile pentru locuinţe până la data de 31 ianuarie.

Pentru bugetul de stat, primele înseamnă anual circa 210 milioane lei, potrivit ultimelor estimări bugetare.

Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de către stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire.

Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

„Creditul este un drept, nu o obligaţie”, a afirmat un reprezentant al unei bănci din sistem.

Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria, este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat.

Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.

Blocarea sistemului înseamnă şi o reducere a finanţărilor injectate îân economia românească pentru repararea locuinţelor sau alte lucrări de acest fel, în condiţiile în care, conform Eurostat, prima prioritate investiţională a aproape 600.000 de familii de români este îmbunătăţirea confortului locativ într-o ţară cu cel mai învechit stoc de locuinţe din UE.

O cercetarea IRSOP în anul 2015 arată că finanţarea investiţiilor în domeniul locativ se bazează doar 30% pe credite bancare, şi 70% pe fonduri proprii reprezentate de: economii – 41% (sistemul Bauspar ajutând în acest sens), şi venituri- 29%.

În plus, finanţarea pruin băncile pentru locuinţe este mai ieftină, dobânzile fiind semnificativ sub cele de la creditele de consum.

Astfel, potrivit jucătorilor din piaţă, un român care intră în sistem primeşte, pentru cei cinci ani în care trebuie să economsească, o doândă medie actuală de 1,3%, iar cei care iau credite plătesc o dobândă medie anuală cuprinsă între 4 şi 6%, în funcţie de mai mulţi parametri (scadenţă, valoare, bonitate etc).

Nivelul din România este apripiat de cel din statele mai dezvoltate unde se aplică sistemul. În Slovacia – unde sistemul funcţionează din decembrie 1992 -, dobânda la depozite este circa 1%, iar dobânda medie la credite – de 3,9%.

De asemenea, în Slovacia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire.

„Statul a ajuns la concluzia că sistemul este stabil şi util societăţii. În fiecare an, statul slovac cheltuie pentru noi circa 17 milioane euro (prin primele acordate, n.r.), o sumă foarte mică”, a declarat David Marwan, membru în consiliul director al Prvá stavebná sporiteľňa (PSS), o bancă pentru locuinţe care deţine circa 81% din piaţa slovacă.

Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar.

În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.

Spre deosebire de băncile comerciale obişnuite, legislaţia interzice băncilor pentru locuinţe să se împrumute poe piaţa de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienţilor sau de banii acţionarilor.

Pe de altă parte, actorii implicaţi au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuinţe, iar iniţiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la mai multe comisii parlamentare.

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german.

Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006.

La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc.

Potrivit jucătorilor din piaţă, sistemul românesc al băncilor pentur locuinţe are în jur de 500.000 de clienţi.

Băncile pentru locuinţe din România folosesc ca exemplu sistemul din Slovacia, care funcţionează din 1992, cu un succes important.

În Slovacia, prima iniţială de stat a fost de 40%, peste nivelul de acum în România, până în 1997, când a fost redusă la 30%, ia ulterior a fost coborâtă treptat până la 5%, cu un plafon maxim al primei anuale de 63,31 euro în prezent.

Însă sistemul a rămas în vigoare aproape 25 de ani şi, potrivit şefilor celor trei bănci pentru locuinţe care operează pe piaţă, a fost lansat la momentul potrivit, când Slovacia, care se pregătea să devină independentă, trecea printr-un moment dificil al tranziţiei economice, iar creditul ipotecar pentru populaţie era aproape inexistent.

În acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis slovacilor să îşi îmbunătăţească semnificativ condiţiile de locuit după prăbuşirea comunismului, un proces dureros în toate statele ex-comuniste.

Sistemul bauspar din Slovacia a trecut printr-un moment dificil, în anii ’90, când un proiect legislativ a avut în vedere acordarea primei doar pentru cei care iau efectiv un credit şi nu pentru toţi participanţii, dar ulterior s-a renunţat la idee.

Reducerea primei de la stat s-a făcut odată cu dezvoltarea altor mijloace de finanţare pentru populaţie, precum creditele ipotecare sau de consum, precum şi după un anumit nivel de dezvoltare economică.

În general, în statele ex-comuniste care au introdus sistemul bauspar, reducerea primei de stat s-a fîăcut după depăşirea pragului de 10.000 euro, al indicatorului produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor.

În 2016, România a avut un PIB/locuitor nominal de circa 8.500 euro şi, potrivit ultimelor estimări, va depăşi pragul de 10.000 euro în 2019.