Aceasta, după ce ANRE şi Consiliul Concurenţei au demarat o anchetă pe bursa de energie, două dintre companii fiind suspectate că au manipulat piaţa prin abuz de poziţie dominantă. Potrivit informaţiilor obţinute de Agerpres, ar fi vorba despre cei mai mari producători de energie din ţară, Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, care au vândut în această perioadă energie la preţuri foarte mari.
‘Am vândut energie numai la preţul pieţei şi în condiţii concurenţiale. Numai pe piaţa concurenţială şi în condiţii concurenţiale şi transparente. Toată energia disponibilă noi am vândut-o pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare – n.r.), contracte bilaterale şi, evident, au fost depăşiri pe piaţa de echilibrare, dar care nu depind de noi. Deci, toată energia disponibilă noi am vândut-o’, a susţinut Agliceru.
Întrebat ce părere are despre preţurile de acum din piaţă, care sunt de două ori mai mari faţă de începutul anului, el a răspuns: ‘Acestea sunt preţurile pieţei, nu le-am format noi. Aşa s-au format, prin legea cererii şi ofertei. Când a fost preţul energiei hidro un leu, n-a pus nimeni nicio întrebare. Acum, când cererea de energie e mult mai mare decât oferta, sigur că preţurile au crescut. Este un mecanism de piaţă. Piaţa a fost cea care a determinat evoluţia preţurilor’.
În opinia sa, o cauză a preţurilor ridicate de acum de pe bursă este criza de energie din Europa.
‘Interconectarea pieţelor este cu dublu sens, întotdeauna. Energia se duce de unde este mai ieftină spre locul unde este mai scumpă. Uitaţi-vă că în Ungaria preţul a ajuns la 300 de euro pe MWh. Criza de energie din Europa poate fi tratată ca una dintre cauze. Cererea de energie înspre Europa a fost mai mare şi sigur că energia se duce de unde este mai ieftină spre zona cea mai scumpă’, a completat Agliceru.
Referitor la faptul că, în această perioadă, Hidroelectrica a vândut cantităţi mari de energie pe Piaţa de Echilibrare, unde preţurile sunt şi mai mari decât pe Piaţa pentru Ziua Următoare, Agliceru a amintit că Hidroelectrica este principalul producător de servicii de sistem din România.
‘În situaţia în care cerinţa de servicii de sistem a fost mare în această perioadă, s-a cerut energie de vârf, Hidroelectrica a avut grijă să-şi repare toate hidroagregatele la timp, să aibă o disponibilitate ridicată, toate să fie menţinute la nivelul proiectului tehnic, a putut face faţă oricărei cereri a dispecerului energetic naţional. De altfel, această obligaţie ţinea şi de obligaţia oricărui producător de a participa la asigurarea siguranţei sistemului energetic naţional. Dacă Hidroelectrica avea stricate jumătate dintre hidroagregate, credeţi că sistemul ar fi fost confortabil? Nu, deloc. Atunci, ar fi fost trasă de urechi Hidroelectrica’, a explicat oficialul producătorului de energie.
Conform lui Agliceru, Hidroelectrica, potrivit legii, ‘oră de oră, ceas de ceas, este obligată să dea disponibile, pe piaţă, toate capacităţile pe care le deţine şi sunt în rezervă caldă, care corespund din punct de vedere tehnic’.
‘Legislaţia primară ne obligă, iar Hidroelectrica îndeplineşte această obligaţie. Am avut o disponibilitate foarte bună, este adevărat că asta este meseria noastră, să reparăm ce trebuie când trebuie, iar atunci când trebuie să producă să fie disponibilă. Şi avem şi acum o disponibilitate foarte bună’, a adăugat Agliceru.
Întrebat dacă, în opinia sa, Hidroelectrica a făcut abuz de poziţie dominantă în această perioadă, Agliceru a răspuns negativ, arătând că producătorul de energie este obligat să acţioneze pe piaţa de echilibrare în funcţie de cerinţele dispecerului energetic naţional, indiferent care este preţul.
‘(Hidroelectrica – n. r.) nu putea să facă niciun abuz de poziţie dominantă, atâta timp cât tot ce a fost apelat suplimentar pe Hidroelectrica a fost apelat pe piaţa de echilibrare, din dispoziţia dispecerului energetic naţional. Dacă dispecerul energetic naţional dă ordin de pornire, putea Hidroelectrica să spună: ‘Nu vreau să pornesc în acest moment, că preţul este prea mare?’ Nu putea să dea un astfel de răspuns, pentru că, tot potrivit legislaţiei, toţi operatorii se subordonează dispoziţiilor dispecerului naţional, mai ales când este vorba de dispoziţii legate de siguranţa sistemului. Iar funcţionarea în piaţa de echilibrare este strict legată de siguranţa sistemului energetic naţional’, a subliniat şeful Hidroelectrica.
El a adăugat că Hidroelectrica nu a avut în acest an un comportament diferit faţă de anii trecuţi, când a acţionat în acelaşi mod.
‘Şi ce-am făcut dacă am avut poziţie dominantă? Ce nu trebuia să facem? Dacă dispecerul energetic naţional ne-a cerut să facem asta, noi ce trebuia să spunem? Că nu pornim ca să nu ne acuze ANRE că e poziţie dominantă?!’, a continuat Agliceru.
Acesta a precizat că nu a fost anunţat că ANRE sau Consiliul Concurenţei ar urma să efectueze vreun control la Hidroelectrica.
‘Noi suntem într-o situaţie confortabilă raportat la modul de respectare a legislaţiei în ceea ce priveşte comerţul cu energie şi tot ce înseamnă funcţionarea operativă a capacităţilor de producţie din Hidroelectrica’, a conchis el.
Luni, reprezentanţii ANRE au declarat că analizează două tranzacţii suspecte încheiate pe OPCOM şi, ulterior, au precizat că au extins ancheta la mai multe tranzacţii, deoarece preţurile au urcat foarte mult faţă de luna decembrie a anului trecut.
Preţurile pe piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU – n. r.) a bursei de energie OPCOM au ajuns în aceste zile la recorduri istorice de peste 600 lei pe MWh, de două ori mai mari decât în primele zile ale acestui an.
Pentru ziua de miercuri, 1 februarie 2017, energia se tranzacţionează chiar şi cu 680 de lei pe MWh, pentru orele 18:00 – 19:00, acest nivel fiind unul record.
România a înregistrat în zilele de 15 şi 23 ianuarie 2017 cel mai mare preţ al energiei din Europa, ajungând la 74,92 de euro pe MWh, respectiv 96,52 de euro pe MWh, potrivit datelor de pe site-ul bursei de energie OPCOM, operatorul pieţei de energie electrică şi gaze naturale din România.
Cel mai mare preţ în această lună din Europa s-a înregistrat în Ungaria, respectiv 300 de euro pe MWh.
Din datele de pe site-ul OPCOM mai reiese că preţul mare de pe piaţa spot a bursei de energie OPCOM nu este cauzat de un deficit de energie, deoarece pe platformele la termen ale OPCOM s-a tranzacţionat pentru luna ianuarie o cantitate de energie de 6,8 TWh, mai mare decât consumul ţării, estimat la maximum 6 TWh pentru această lună. În plus, pe piaţa spot se mai tranzacţionează o altă cantitate de 3,4 TWh.
Pe pieţele la termen, preţul pentru luna ianuarie 2017 este de 168 de lei pe MWh.
Unii furnizori de energie au ajuns să denunţe unilateral contractele pe care le au, pentru a profita de preţurile-record care se înregistrează în această perioadă pe bursă, a precizat, luni, Enel. Aceşti furnizori preferă să plătească penalităţile prevăzute în contractele pe care le denunţă, mergând apoi să vândă energia cu preţ dublu sau chiar triplu pe piaţa spot.