CCR: Legea privind finalizarea procesului de restituire a proprietăţilor confiscate e neconstituţională

Curtea Constituţională a decis astăzi că termenele de prorogare (amânare) a finalizării procesului de restituire a proprietăţilor sunt neconstituţionale şi încalcă exercitarea accesului liber la justiție al persoanelor interesate. Urmează publicarea deciziei în Monitorul Oficial şi emiterea motivării (dar nu mai devreme de 28 februarie), după care, teoretic, s-ar putea reveni la termenele iniţiale din lege, iar instanţele vor putea începe soluţionarea cererilor de restituire, iar termenul de 1 ianuarie 2018 devine caduc.
Gabriela Ţinteanu - mar, 31 ian. 2017, 17:01
CCR: Legea privind finalizarea procesului de restituire a proprietăţilor confiscate e neconstituţională

În ziua de 31 ianuarie 2017, Plenul Curţii Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1) și ale art.11 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Respectivele articole spun: Art.7: „(1) Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar”. Celălalt articol spune că: „(1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2018.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.7 alin.(1) și ale art.11 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, sunt neconstituționale.

„Curtea a constatat, în esență, că termenul inițial prevăzut pentru 1 ianuarie 2016 de art.11 alin.(1) din Legea nr.165/2013, până la care comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate, a fost succesiv prorogat, până la 1 ianuarie 2017 iniţial, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului apoi până la la 1 ianuarie 2018, ceea ce afectează soluționarea într-un termen administrativ rezonabil a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate și împiedică, prin efectul art.7 alin.(1) din Legea nr.165/2013, exercitarea accesului liber la justiție al persoanelor interesate”, arată Curtea Constituţională a României.

De asemenea, CCR precizează că „Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Mehedinți – Secția I civilă”. Argumentele reţinute în motivarea soluției pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Foştii proprietari care nu mai pot fi despăgubiţi în natură au avut deja parte de o primă amânare pe noul sistem bazat pe puncte şi legiferat de legea 165/2013. Legea respectivă trebuia să intre în vigoare din 2016, dar a fost amânată cu un an, de către Guvern, prin OUG, în ultimele zile din 2015.

Potrivit acelui act normativ, se amână până la data de 1 ianuarie 2017 termenul până la care comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate. Inițial, comisiile de fond funciar aveau obligația să soluționeze cererile de retrocedare a terenurilor confiscate de regimul comunist până la 1 ianuarie 2016.

De asemenea, actul normativ a prelungit tot cu un an, până la 1 ianuarie 2017, termenul de la care terenurile puse la dispoziția comisiilor locale în vederea finalizării procesului de restituire, dar nerestituite foștilor proprietari, vor trece, de drept, în Fondul national. O altă prevedere se referă la amânarea, pentru data de 1 ianuarie 2017, a termenului de la care foștii proprietari vor putea valorifica punctele, prin participarea la licitațiile naționale, în cadrul cărora se vor putea achiziționa imobile din Fondul național. Anterior, termenul era stabilit pentru 1 ianuarie 2016.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr.205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1030 din 21 decembrie 2016, termenul este amânat până la data de 1 ianuarie 2018.

Curtea a constat astfel că, prin aceste prorogări repetate, se încală exercitarea accesului liber la justiție al persoanelor. În concluzie, dacă alte instituţii ale statului nu intervin, după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei CCR şi a motivării acesteia, persoanele interesate îşi vor putea cere drepturile în instanţă fără a se mai considera că cererea lor este prematură, aşa cum se întâmplă de aproape doi ani.

Te-ar mai putea interesa și
Primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, a fost desemnat să fie candidatul alianței conduse de premierul Donald Tusk la alegerile prezidențiale din Polonia
Primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, a fost desemnat să fie candidatul alianței conduse de premierul ...
Primarul capitalei poloneze Varşovia, Rafal Trzaskowski, a fost desemnat sâmbătă candidat la alegerile prezidenţiale al celei mai mari alianţe din coaliţia de guvernare pro-UE condusă de......
Țara europeană care va fi afectată masiv de expansiunea Inteligenței Artificiale
Țara europeană care va fi afectată masiv de expansiunea Inteligenței Artificiale
Irlanda este pe cale să devină următoarea țară care se confruntă cu o amenințare majoră la adresa rețelei sale electrice ...
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești în blocul comunitar
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești ...
Uniunea Europeană şi China se apropie de o soluţie privind taxele vamale suplimentare la importurile de vehicule electrice ...
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul din regiunea rusă Kursk pe care l-a cucerit în urma unei ofensive surpriză ...