Frigul scoate în evidenţă punctele slabe ale uniunii energetice europene

Luna trecută, statele din Europa de Sud-Est au stocat energie ca reacţie la cea mai severă iarnă din ultimul deceniu, ceea ce a scos în evidenţă slăbiciunile pieţelor energetice, care ar trebui să beneficieze de livrări fără restricţii. Deşi multe state din Europa de Sud-Est sunt în Uniunea Europeană, regiunea a înregistrat întârzieri la modernizarea centralelor electrice şi liniilor de mare tensiune.

‘Ceea ce se vede în Balcani este o dovadă clară că toţi îşi asigură în primul rând consumul propriu şi apoi, dacă au capacitatea, îi ajută şi pe alţii’, a declarat Andras Totth, director general adjunct la compania ungară de utilităţi MVM.

Frigul din luna ianuarie a afectat livrările de energie într-o regiune dominată de termocentrale şi hidrocentrale, reducând aprovizionarea cu electricitate pentru zeci de mii de gospodării şi urcând preţurile la energie la un nivel record.

Grecia a redus exporturile de electricitate timp de două zile, în timp ce România a redus livrările pe măsură ce râurile au îngheţat, iar unul din reactoarele centralei de la Cernavodă a fost oprit după ce îngheţul a afectat liniile de mare tensiune care îl conectează la reţea.

Bulgaria, care în mod normal exportă peste 10% din energia electrică produsă, a încetat exporturile timp de aproape o lună, până la data de 9 februarie. Această întrerupere este analizată de Uniunea Europeană, care a anunţat că se va întâlniri cu oficialii bulgari săptămâna viitoare pentru a analiza dacă ţara vecină a încălcat prevederile blocului comunitar.

Directorul general al companiei energetice, Bulgarian Energy Holding, Petyo Ivanov, a subliniat că Bulgaria a respectat în totalitate legislaţia în domeniul energiei şi nu are motive de îngrijorare cu privire la analiza efectuată de UE.

Deşi infrastructura învechită este un motiv de îngrijorare, principalul obstacol în integrarea pieţelor din regiune este neîncrederea politică între ţările respective, susţine Julian Popov, fost ministru al Mediului în Bulgaria şi în prezent analist la European Climate Foundation. Potrivit acestuia, de fiecare dată când există presiuni asupra livrărilor de electricitate sau gaze naturale, factorii politici intră în panică şi ordonă oprirea exporturilor, ceea ce îi afectează pe traderi.

‘Astfel, ia naştere o situaţie de tipul ‘dilema prizonierului’ şi ţările încep să se gândească doar la ele’, a spus Popov.

Construcţia de centrale electrice ecologice, precum şi de interconectoare de gaze şi facilităţi de depozitare în Europa de Sud-Est, este o prioritate în cadrul uniunii energetice europene. Însă, progresele realizate sunt lente.

Compania energetică de stat din Bulgaria, NEK, se luptă cu datorii de 1,9 miliarde de dolari acumulate de pe urma eşecului unui proiect vizând construcţia unei centrale nucleare, în parteneriat cu Rusia. Aceasta, în condiţiile în care Bulgaria se chinuie să construiască noi capacităţi energetice sau să modernizeze facilităţi existente.

Serbia, ţară care vrea să devină ţară membră a UE, a început să îşi modernizeze marile centrale, dar, în acelaşi timp, trebuie să scoată din funcţiune vechile termocentrale. În plus, conductele de interconectare a reţelelor de gaze naturale între Serbia, Bulgaria şi Grecia aşteaptă să fie construite.

‘Peninsula Balcanică are cu siguranţă o problemă cu infrastructura învechită. Proiectele energetice au nevoie de multe resurse bugetare, dar orientarea lor pe termen lung nu corespunde cu ciclurile politice’, a declarat Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence.

În România, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat la începutul lunii ianuarie că România a consumat o cantitate record de gaze naturale, respectiv 72,4 milioane de metri cubi pe zi, iar, în acest context, România a refuzat cererea Bulgariei de a livra mai multă energie la sudul Dunării.