Curtea Constituţională a respins ca inadmisiblă sesizarea Avocatului Poporului pe OUG 13

‘Am fost sesizaţi de către Avocatul Poporului cu privire la constituţionalitatea OUG 13. În asemenea cauze, noi verificăm prima dată legalitatea sesizării şi în al doilea rând verificăm admisibilitatea cererii. Verificând legalitatea sesizării, am constatat că Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit art. 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea legilor şi ordonanţelor în vigoare. (…) Ordonanţa 13 a fost abrogată, e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului şi, din acest punct de vedere, noi nu putem constata admisibilitatea sesizării dacă ordonanţa a întrunit condiţiile extraordinare de oportunitate, nici pe fond, nici pe modalitatea extrinsecă de control. În aceste condiţii, cu majoritate de voturi, am luat decizia respingerii sesizării, ca devenită inadmisibilă. Am zis ca ‘devenită inadmisibilă’, pentru că abrogarea a intervenit după sesizarea noastră’, a afirmat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

El a adăugat că CCR s-a pronunţat adesea cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate în timpul proceselor de către părţi, iar în unele cazuri Curtea poate continua cercetarea şi asupra actelor abrogate atunci când ele au produs efecte juridice.

‘În cadrul sesizării făcute de Avocatul Poporului, noi avem jurisprudenţă în care am respins ca inadmisibilă sau devenită inadmisibilă tocmai pentru faptul că în acest caz noi analizăm în abstract, cum spunem noi, ordonanţa şi nu intrăm în conţinutul ei. Nu facem aceeaşi analiză ca în cazul excepţiilor ridicate în procese unde avem în vedere şi prezenţa părţilor şi efectele care s-au produs faţă de părţile aflate în proces. (…) Nici din intervenţia procurorului (…), nici din examinarea pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, să fi produs efecte juridice. Dacă va exista aşa ceva vor exista remediile prevăzute de Constituţie şi de legea noastră de organizare’, a adăugat Dorneanu.

Întrebat despre eventuale consecinţe ale respingerii OUG 14, Dorneanu a precizat că CCR nu judecă o cauză după supoziţii.

‘Atât din pledoaria Avocatului Poporului, cât şi a procurorului am dedus că noi ar trebui să ne pronunţăm asupra constituţionalităţii pentru că s-ar putea ca ordonanţa 14, care a abrogat ordonanţa 13, să fie la rândul ei abrogată şi atunci nu ştiu ce consecinţe se produc. Noi nu judecăm o cauză după supoziţii, după posibilităţi, în momentul în care cineva va ataca ordonanţa 14 atunci cel care va fi obligat să soluţioneze va stabili toate urmările legate de efectele Ordonanţei care s-ar fi putut produce. Corelaţiile de acolo vor fi făcute atunci, nu acum. (…) Ordonanţa 13 nu mai există în activul legislaţiei’, a explicat Dorneanu.

Dorneanu: Rezolvarea problemelor ce au făcut obiectul OUG 13 aparţine Executivului şi Parlamentului. Trebuie să coopereze loial

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, consideră că problemele care au făcut obiectul OUG 13 şi modificarea unor texte din Codul penal în acord cu deciziile CCR trebuie rezolvate de Executiv şi Parlament, care trebuie să coopereze în mod loial.

‘Consecinţele care se vor întâmpla ulterior pentru rezolvarea problemelor care au făcut obiectul ordonanţei, adecvarea cu deciziile noastre, modificarea unor texte din Codul penal, toate acestea sunt probleme ale Executivului şi ale Parlamentului. Ei vor trebui să stabilească împreună, pe baza unei cooperări loiale şi nu comunicări peste gard, modalitatea cea mai adecvată pentru rezolvarea acestor situaţii care sunt reale. În primul rând, reală este necesitatea de a-şi adecva Parlamentul şi Guvernul legislaţia după deciziile noastre. Nu este treaba noastră să stabilim acum şi nici altă dată ce modalitate să aleagă’, a afirmat joi Dorneanu.

Curtea Constituţională a României a respins, joi, cu majoritate de voturi, ca devenită inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la ordonanţa de urgenţă referitoare la modificarea Codurilor penale.

Parchetului General a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe pe fondul ordonanţei de urgenţă nr. 13, atrăgând atenţia că, în caz contrar, aceasta ar putea intra în vigoare chiar dacă a fost abrogrată de către Guvern.

”Este suficient ca OUG 14 să fie respinsă de Parlament pentru ca OUG 13 să intre în vigoare”, a explicat reprezentantul parchetului, invocând în sprijinul celor spuse legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. La alineatul (3) al articolului 64 din legea 24/2000 se prevede că ”abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial”.

Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament”.

Procurorul a mai explicat că necesitatea ca CCR să se pronunţe pe fondul OUG 13 derivă din chiar prevederile actului normativ, care reglementează în domeniul legii penale mai favorabile. El a explicat că normele mai favorabile, dezincriminarea unor infracţiuni, înlăturarea unor restricţii şi reducerea pedepselor ar produce efecte în cazul intrării în vigoare a OUG 13, iar o eventuală declarare neconstituţională ulterioară a ordonanţei nu ar mai avea niciun efect.

Reprezentantul Parchetului General a mai explicat că CCR este garantul respectării Constituţiei şi de aceea trebuie să facă un control efectiv, nu unul teoretic al ordonanţei de urgenţă, adică înainte ca aceasta să intre în vigoare. El a dat ca exemplu posibilitatea ca Guvernul să dezincrimineze prin ordonanţă de urgenţă omorul. ”Să presupunem că mâine dimineaţă, pentru că observ că se lucrează noaptea, se dezincriminează omorul. OUG intră în vigoare imediat, iar declararea ei drept neconstituţională ulterior nu va mai avea niciun efect deoarece va fi produs efecte. Va fi doar un control teoretic, nu unul efectiv din partea Curţii Constituţionale”, a explicat acesta.

El a mai spus că legea fundamentală interzice legiferarea prin ordonanţe de urgenţă în domeniul drepturilor fundamentale, iar OUG 13 este, din acest motiv, neconstituţţională, deoarece orice reglementare în domeniul legii penale mai favorabile este de domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale. El a invocat în acest sens dezincriminarea abuzului în serviciu în cazul adoptării de acte normative: „De exemplu, dacă un Consiliu local adoptă un act prin care copiii de cetăţenie maghiară nu mai intră în şcoli, sau homosexualii nu au acces în spitale, sau persoanele de etnie rromă trebuie să stea mai în spate în mijloacele de transport în comun, acest lucru aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

Procurorul a cerut Curţii Constituţionale nu doar să respingă OUG 13, dar şi să statueze faptul că în domeniul legii penale mai favorabile nu se poate legifera prin ordonanţe de urgenţă.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, l-a întrebat pe reprezentantul Parchetul General dacă mai poate aduce şi alte argumente în favoarea admisibilităţii judecării OUG 13 din moment ce a fost abrogată de către Guvern, altele decât ipoteza respingerii de către Parlament a OUG 14 (prin care a fost abrogată OUG 13). Procurorul a explicat că o decizie a Curţii după eventuala intrare în vigoare a OUG 13 nu ar mai avea niciun efect.

Kovesi spune într-un interviu pentru presa italiană că se teme că Ordonanţa de abrogare a celei pentru modficarea codurilor penale ar putea fi atacată şi declarată neconstituţională

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat într-un interviu acordat presei italiene că se teme că Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea codurilor penale ar putea intra încă în vigoare, în cazul în care Ordonanţa de abrogare va fi atacată şi declarată neconstituţională.

Kovesi se teme că şi în România, ca şi în alte ţări europene, precum Italia sau Franţa, puterea politică ar putea încerca să limiteze prerogativele autorităţii de luptă împotriva corupţiei. “Pericolul exista şi în trecut. În ultimii trei ani, de când lucrez aici, au fost multe Guverne la conducerea ţării, unele au încercat să ridice obstacole în calea muncii noastre. Iar în aceşti ani, am văzut multe propuneri de amendamente legislative care ar fi avut consecinţe negative pentru capacitatea noastră operaţională. Acum, problema cea mai gravă este că ultimul amendament a fost abrogat oficial, dar a fost publicat în Monitorul Oficial”, subliniază ea în interviul acordat La Repubblica.

Oficialul a avertizat că, în această situaţie, prevederile pot intra încă în vigoare. „Primul (motiv – n.r.), ordonanţa de abrogare conţine formulări declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. Din cauza neconstituţionalităţii, abrogarea ordonanţei ar putea fi declarată neconstituţională, invalidă”, explică procurorul.

Întrebată despre contrastul dintre curajul societăţii civile de a protesta, mai puternic decât în Europa Occidentală, şi atitudinea încăpăţânată a politicienilor privind corupţia, Kovesi a explicat că majoritatea românilor vrea să trăiască într-o societatea mai curată şi onestă. „Răspund ca magistrat, nu fac politică (…). Legislaţia creează probleme. Lipsesc legi care să împiedice politicienii condamnaţi pentru corupţie să candideze. Cât timp vom avea cazuri de politicieni condamnaţi pentru corupţie care fac campanie electorală şi câştigă voturi, o schimbare reală va fi foarte dificilă. Nu este vina cetăţenilor. A fost votat până şi primarul din Baia Mare, prins în flagrant luând mită”, consideră ea.