Potrivit prognozei de iarnă a Comisiei Europene, dată publicităţii ieri, datoria publică brută a României va urca în 2017 de la 39,1% din PIB în 2016, la 40,5% în 2017 şi chiar la 42,3% în 2018. Efectele majorării datoriei publice sunt contrabalansate însă de creşterea PIB, previzionată de CE la o uşoară reducere de la 4,9% în 2016, la 4,4% în 2017 şi 3,7% în 2018 (fiind însă una dintre cele mai mari creşteri din UE). Tot UE vede un deficit bugetar de 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018. Pentru zona de inflaţie, previziunile sunt din nou pozitive: 1,6% în 2017 şi 2,9% în 2018, ceea ce înseamnbă că vom fi printre primele ţări care scapă de deflaţie.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru explică de ce în actuala paradigmă macroeconomică nu există riscuri induse de majorarea ponderii datoriei publice în PIB. „Astfel, dacă avem un deficit bugetar în jurul de 3% şi în 2017 şi în 2018, aşa cum prognozăm dealtfel şi noi la Banca Naţională, iar datoria publică înseamnă 50 de unităţi din PIB (întâmplător cam atât este PIB-ul, de 150 -160 miliarde de euro, adică de trei ori mai mare decât datoria publică), creşterea economică este de minimum 3%, atunci este firesc să avem o creştere a datoriei publice cu 9%. Şi pe termen mai lung putem avea în continuare creşterea acestei ponderi a datoriei publice. Contează cum vom limita aceste aceste creşteri şi proporţia dintre ele”, a declarat Lucian Croitorul, consilierul pe problem de politică monetară al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Spus simplu, în ciuda creşterii datoriei externe, riscurile nu pândesc România, dacă se respectă „paradigama de 3” (proporţiile de creştere dintre cei trei indicatori). Consilierul BNR a precizat că Banca Naţională a României are propriile prognoze care sunt destul de apropiate de prognoza de iarnă emisă de Comisia Europeană.
Banca Naţională a României (BNR) prognozează pentru acest an o creştere economică între 4% şi 5%, dar aceasta este legată de modelul macroeconomic al instituţiei. Prognoza de inflaţie pentru 2017 a BNR este de 1,7% şi de 3,4% în 2018.
Construcţia proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creştere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB şi o inflaţie medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018 – 2020, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus prognoza de creştere a economiei până în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget pentru 2017. Astfel, pentru 2017, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală.
La rândul său, Banca Mondială a previzionat, în raportul privind Perspectivele Economiei Globale, că economia României va creşte cu 3,7% în 2017. De asemenea, cifrele incluse în ultimul raport regional al FMI (Raportul economic de toamnă pentru CESEE), publicat pe 2 noiembrie 2016, sunt similare cu cele din World Economic Outlook (luna octombrie). FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa.
Şi estimările Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) indică pentru economia românească un ritm de creştere 3,7% în 2017, România urmând să înregistreze cel mai ridicat ritm de creştere din Europa, potrivit raportului privind Perspectivele Economiei Globale publicat la începutul lunii noiembrie 2016.