SENTIMENTUL de dimineaţă: „Brokerul de marţi“ prevede o zi bună de încasat profiturile la bursă

Tratatul european supranumit şi fiscal nu impresionează prea mult, căci în fond, vestea este veche, tratatul este plănuit de anul trecut şi nu are cum să mai influenţeze pieţele financiare. „Cotaţiile au crescut destul de mult în 2012 şi jucătorii vor considera că este momentul unei reevaluări a perspectivelor“, ne-a spus Liviu Mureşian, directorul de tranzacţii al casei de brokeraj Intercapital Invest, cu o oră înaintea deschiderii bursei
Adrian N. Ionescu - mar, 31 ian. 2012, 07:23

„S-ar putea să continue azi marcarea profiturilor (vânzările speculative în scopul încasării diferenţei pozitive de preţ pe perioada anterioară, pentru alte definiţii şi explicaţii tehnice vedeţi mai jos capitolul„DIDACTICE“, n .r.).

Aşa că tendinţa reală favorită este astăzi, mai curând stagnarea. Mai avem să ne lămurim şi cu restructurarea datoriilor Greciei…“, a completat brokerul de la Intercapital Invest.

 

În fapt, potenţialul de creştere de azi s-ar putea biziui doar pe o veste bună privind negocierile dintre Grecia şi creditorii săi. Prim ministrul grec a spus el ceva de bine, suficient ca să alimenteze speculaţiile cu optimismul pe pieţele asiatice, dar vom vedea ce văd, mai de aproape, europenii, după ora 10.

Grecia trebuie să plătească 14,5 miliarde de euro pe 20 martie şi o numărătoare inversă enervează pe speculatori mai mult ca orice altceva.

 

Altfel spus, potenţialele argumente favorabile creşterii pot fi păstrate şi pentru altă zi. Căci se cunoaşte că bursele scad sau cresc în funcţie de ştiri reale, de interpretatrea acestora şi de previziuni, bazate pe calcule sau pe zvonuri.

 

Creşterile din acest an se încadrează în tendinţa ascendentă care, de exemplu, are ca ţintă pragul de de 23.000 de puncte pentru indicele BET Fi, care face media ponderată a variaţiilor preţurilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondului Proprietatea. De această ţintă ne vorbeşte, de două- trei luni, Dan Rusu, şeful analiştilor de la casa de brokeraj BT Securities din Cluj Napoca.

 

Mai multe detali tehnice şi nu numai despre acţiuni dar şi despre evoluţia monedei europene şi a aurului găsiţi în articolul Ce şanse de creştere au euro, aurul şi acţiunile bursiere în această săptămână

 

Deocamdată este suficient să spunem, aici, că a apărut un nou „suport minor“ (un prag sub care scăderea este puţin probabilă, n.r., Vezi capitolul DIDACTICE), la 21.000 de puncte, iar nivelul de confirmare negativă a devenit 19.000. Adică sub acest suport„s-ar contura o tendinţă, nouă, negativă“.

 

Nici pieţele contractelor la termen (FUTURES, care pariază pe evoluţiile ulterioare ale acţiunilor şi indicilor marilor burse ale lumii) nu sunt prea optimiste înaintea deschiderii burselor. Dis de dimineaţă cotaţiile futures erau negative, autrecut pe verde în apropierea deschiderii pieţelor acţiunilor propriu zise.

 

Azi noapte, Asia a fost optimistă. Un indice de referinţă regional a înregistrat  al doilea cel mai mare raliu lunar (creştere vertiginoasă) din septembrie 2010, după ce prim-ministrul grec Lucas Papademos a spus că s-ar fi făcut progrese majore în negocirerea restructurării datoriilor. Dar a fost şi un factor local: producţia industrială a Japoniei a crescut mai rapid decât estimaseră economiştii, spune Bloomberg.

 

Cât despre tratatul fiscal european, el este, într-adevăr, „ primul pas spre o uniune fiscală“ şi cu siguranţă va consolida încrederea în zona euro”, aşa cum a declarat preşedintele Bănci Centrale Europene (BCE) a declarat Mario Draghi, potrivit Reuters. Surpriza a venit de la Republica Cehă, şi nu de la Polonia, ai cărei politicieni au fost cei mai iritaţi că Europa recunoaşte aşa de uşor supreamaţia Germaniei. Polonia A semnat dar Cehia nu. Şi nici Marea Britanie, desigur.

 

Articolul a fost scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri. Actualizările ulterioare sunt numai completări cu date de arhivă şi corecţii)

 

Capitolul „DIDACTICE“

Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.

Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).

FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.

SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.

 

LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.

Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.

 

AVERTISMENT

Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.

 

Te-ar mai putea interesa și
Ungaria – Numele următorului guvernator al Băncii Naţionale ar putea fi cunoscut în zilele următoare
Ungaria – Numele următorului guvernator al Băncii Naţionale ar putea fi cunoscut în zilele următoare
Premierul Ungariei, Viktor Orban, ar putea anunţa în zilele următoare pe cine a ales să ocupe poziţiile de guvernator al Băncii Naţionale şi de ministru al Economiei şi Finanţelor, iar......
Ministerul Finanţelor a împrumutat marţi 500 de milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor a împrumutat marţi 500 de milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, marţi, 500 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de certificate ...
Deficit bugetar de 6,19% din PIB la 10 luni. Suma totală depășit 100 de miliarde de lei
Deficit bugetar de 6,19% din PIB la 10 luni. Suma totală depășit 100 de miliarde de lei
Deficitul bugetar a depășit 100 de miliarde de lei și a urcat la 6,19% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele ...
Soldul creditelor ipotecare a crescut de patru ori în ultimii 16 ani. Ponderea acestora în PIB în  este estimată la 6,7% comparativ cu media europeană de 40%
Soldul creditelor ipotecare a crescut de patru ori în ultimii 16 ani. Ponderea acestora în PIB în este estimată la 6,7% ...
În 16 ani, soldul creditelor ipotecare a crescut de la 5,7 miliarde de euro la 21,7 miliarde de euro. 88% dintre creditele ...