‘După părerea mea, nu are niciun efect privind supraaglomerarea din penitenciare. Ar trebui să vedeţi sau să întrebaţi pe cei care au iniţiat care este logica, nu mă pronunţ, dar privind supraaglomerarea din penitenciare clar că nu are efect, pentru că oamenii cu pedepse suspendate sunt deja liberi, nu sunt în penitenciar’, a afirmat Vulpe, miercuri, într-o conferinţă de presă la finalul prezentării bilanţului ANP pe anul 2016.
El nu a dorit să se pronunţe asupra necesităţii elaborării unei astfel de măsuri.
‘Nu ştiu dacă este necesară (o astfel de măsură – n.r.), pentru că nu am iniţiat-o eu, n-am citit, n-am participat, n-am dezbătut nimic în sensul acesta. Eu mă pot exprima numai despre situaţia din penitenciare şi nu despre legislaţie. Doar o aplic atunci când aceasta va fi adoptată’, a mai spus Vulpe.
Întrebat despre proiectul privind graţierea, care se află în Parlament, şeful ANP a afirmat că nu ar rezolva în totalitate problema supraaglomerării din penitenciare.
‘Proiectul de lege (privind graţierea – n.r.) aşa cum este el acum în Parlament (…) ar trebui ca toţi deţinuţii, cei 27.500, să fie analizaţi individual de o comisie, în funcţie de pedeapsă şi de dosarul lor. Din păcate, evidenţele pe care noi le avem, electronice, nu pot defalca ceea ce poate face omul. (…) Dar pe statisticile pe care noi le avem, nu rezolvă în totalitate problema, (…) 8.500 de persoane nu se pot elibera din penitenciare’, a declarat Marius Vulpe.
El a admis că există supraaglomerare în penitenciare, dar a subliniat că nu ANP a iniţiat proiectul privind graţierea anumitor pedepse. ‘Nu Administraţia Naţională a ‘marşat’ pe un astfel de proiect, el este un proiect al Ministerului Justiţiei, ANP doar a oferit cifre statistice pe care de altfel le-a susţinut şi le-a oferit şi în Senat, la Comisia juridică. De altfel, am susţinut şi public că orice demers legal care duce la supraaglomerarea din penitenciare este benefică atât deţinuţilor din penitenciare, cât şi personalului şi, cu siguranţă, şi societăţii civile, deoarece (…) reduce costurile de la bugetul de stat’, a afirmat şeful ANP.
Vulpe a precizat că, în ciuda supraaglomerării, nu există situaţii în care un deţinut să doarmă în pat cu un alt deţinut.
‘Aşa cum am prezentat, (…) gradul de supraaglomerare este de 144%, per total în sistem. Sunt penitenciare care nu sunt supraaglomerate, dar sunt foarte puţine, 8.500 este deficitul de locuri de cazare. Ce nu s-a înţeles în agenda publică, sau n-am fost noi suficient de expliciţi, este faptul că niciun deţinut nu doarme în pat cu un alt deţinut. Sunt instalate circa 33.000 de paturi în penitenciarele din România, absolut fiecare deţinut are locul lui individual, nu avem suprafaţa legală prevăzută în normativele europene alocate unui deţinut’, a arătat Marius Vulpe.