Cererea de pe pieţele externe rămâne principalul motor al dezvoltării agriculturii economice din România, sector în care se rulează între 250 şi 270 de milioane de euro anual, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA).
În contextul unui consum local în creştere, dar încă insuficient, dar şi a lipsei produselor bio procesate fabricate în România, fermierii noşti sunt nevoiţi să exporte şi se întâlnesc astfel pe marile pieţe europene cu competiţia americană. „România este atât o piaţă de desfacere cât şi un competitor pentru SUA”, spun analiştii USDA, potrivit cărora 80% din producţia noastră ajunge peste graniţe.
În schimb, pridusele bio procesate din magazinele româneşti sunt în mare parte importate.
„România este un producător relativ mic din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu produse bio în raport cu suprafaţa totală cultivată. De asemenea, lipsa unităţilor de procesare îi obligă pe fermieri să găsească pieţe externe pentru marfa lor, astfe că un volum mare de produse organice este exportat. Totodată, cererea locală în creştere, coroborat cu o limitare a produselor locale disponibile pe piaţă, a dus la creşterea importurilor pe acest segment”, explică specialiştii USDA de ce România este atât un concurent, cât şi o piaţă de desfacere pentru SUA.
USDA estimează piaţa de consum locală la 45 de milioane de dolari în 2016, cam 1% din piaţa de retail totală şi cu 30% peste nivelul lui 2014. „Cererea pentru anumite produse ecologice precum lactate şi mâncare pentru copii a crescut spectaculos, în timp ce pentru alte categorii precum orezul sau uleiurile, creşterea a fost limitată. În Germania, spre exemplu, peste 5% din piaţa comerţului alimentar este dominată de marfa bio.
Din datele Eurostat, în 2015, ponderea culturilor bio în total suprafaţă cultivată a scăzut la 1,7% faţă de 2,1% în 2012, ajungând la aproximativ 246.000 de hectare. Suntem astfel departe de media europeană, de 6% culturi bio din total culturi. Pe un trend descendent este şi numărul fermierilor care practică acest tip de agricultură, de la peste 14.400 de hectare în 2014 la 12.200 de hectare în 2015. „Vârful raportat în 2013 atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate cât şi al numărului de fermieri înregistraţi a fost un rezultat al suportului financiar substanţial acordat de Guvern. După această perioadă, mulţi fermieri din agricultura organică s-au confruntat cu dificultăţi în găsirea clienţilor şi în obţinerea unor resurse financiare suficiente pentru a-şi acoperi taxele de certificare, ceea ce i-a determinat să se întoarcă la agricultura convenţională”, explică analiştii USDA.
În ceea ce priveşte producţia, România a raportat în 2015 cantităţi de peste 254.800 de tone de cereale, din care peste 127.200 de tone grâu, 2.200 de tone de leguminoase uscate, 83.000 de tone de plante industriale. De asemenea, s-au produs peste 3.600 de tone de legume (inclusiv pepeni), peste 6.400 de fructe şi 6400 de tine de struguri.