„Categoric suntem mai pregătiţi din punct de vedere al cercetării, dar şi din punct de vedere al monitorizării faţă de acum 40 de ani, dar în ceea ce priveşte posibilitatea de a previziona un mare cutremur, încă nu s-a descoperit nimic, nici la nivel global, nici în România. Există însă sisteme sau instrumente de alarmare dezvoltate deja de japonezi, încă din 1975, când au instalat pentru trenurile de mare viteză, există la mexicani şi în prezent şi la noi. În Europa, singurul sistem operaţional este la noi. Problema este că trebuie preluat şi dezvoltat către infrastructurile care au nevoi de el”, a spus Ionescu.
Acesta susţine că pregătirea pentru eventuale cutremure de intensitate mare depinde de resursele pe care fiecare ţară le alocă, iar în România nu sunt suficiente resurse pentru a dezvolta infrastructura de cercetare la nivelul celor europene.
„Totul pleacă de la bani, de la resursele pe care le are fiecare ţară şi de la felul cum sunt organizate acestea. În opinia mea, cred că nu sunt suficiente resurse, chiar şi în domeniul cercetării, pentru a dezvolta infrastructura de cercetare la nivelul celor europene. Noi am recuperat foarte rapid un handicap din momentul intrării în Uniunea Europeană, dar totuşi, încă, nu avem nişte infrastructuri de cercetare care să răspundă la fel de rapid ca şi cele din vestul Europei”, a adăugat şeful INFP.
În ceea ce priveşte activitatea seismică din Vrancea din ultimul an, Ionescu susţine că aceasta a fost una normală, în condiţiile în care s-au înregistrat trei cutremure de peste 5 grade pe Richter, dar nu poate previziona un seism mare. Citeşte mai mult pe Agerpres.