Petre Daea: Facem tot ce trebuie pentru ca fermierul român să fie respectat. Consider că infringementul nu va fi finalizat

‘Eu cred în dialog, în schimbul de păreri şi în fundamentări exacte ale poziţiilor. Cred că infringementul nu va fi finalizat. Acum suntem în procedură de pre-infrigement. Sunt două etape, iar în prima etapă este să se comunice două luni de zile. A doua etapă este avizul motivat. După aceea se intră în proceduri şi se continuă disputa în justificări. Sunt elemente îmbucurătoare legate de faptul că au început să înţeleagă poziţia României. Iar poziţia României este fermă. Facem tot ce trebuie ca fermierul român să aibă demnitatea lui, să fie respectat, iar produsul românesc să fie acolo unde merită, prin calitate, prin valoare, dar pe o piaţă unică suntem toţi în ea’, a spus ministrul Agriculturii, întrebat despre procedura de infringement deschisă împotriva României de către Comisia Europeană (CE) în privinţa comerţului cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare.

Şeful MADR a adăugat că va face tot posibilul să existe producţie în România, iar pe rafturile magazinelor să existe 51% produse proaspete româneşti, în acest sens menţionând din nou programul de tomate.

‘Ne străduim pentru a avea 51% pe raft produse româneşti, să facem în România producţie şi să aducem doar produse proaspete şi bine prezentate în aşa fel încât consumatorul să aibă posibilitatea de a se aproviziona cu produse proaspete din ţară. De aceea am introdus programe pentru susţinerea produselor deficitare. Programul pentru tomate se derulează bine în ţară, a prins viaţă, iar până la această dată sunt înscrişi în registrul unic 6.300 de producători de tomate în spaţii protejate. O parte de producţie se va realiza până la 31 mai, iar o parte în noiembrie – decembrie. Ţara este descoperită acum de acest produs şi de aceea găsiţi, din nefericire, produse din import’, a mai spus Petre Daea.

Comisia Europeană a lansat pe data de 15 februarie o procedură de infringement împotriva României privinţa comerţului cu amănuntul al produselor agricole şi alimentare pe motiv că reglementările lor naţionale nu corespund legislaţiei UE.

În România, se solicită marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele agricole şi alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulaţii a bunurilor. Aceeaşi lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine română, restricţionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).

Preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Ioan Munteanu, declara la acea dată, pentru AGERPRES, că articolele care sunt supuse sancţiunii judiciare de către Comisia Europeană vor fi modificate.

‘Ţine de noi să facem aceste modificări, dacă vom fi capabili. Am început deja consultările cu toţi beneficiarii legii, care au primit şi documente scrise de la noi pentru a-şi spune punctele de vedere. Nu vrem să mai facem acum o dezbatere în care să se certe între ei. Vrem să sintetizăm ceva, iar la sfârşit să-i chemăm şi să propunem variante de lucru. Avem soluţii pentru modificarea lor’, a precizat Munteanu.

În opinia acestuia, cele trei articole din lege care ridică probleme vizează obligarea retailerilor să facă publicitate gratuită producătorilor în parcările proprii, să existe spaţii şi denumiri speciale pentru produsele româneşti şi acel procentaj de 51% produse româneşti la raft provenite din lanţul scurt.

O dezbatere pe aceste prevederi a avut loc deja la Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor în luna martie, iar producătorii şi retailerii au convenit ca legea să fie modificată înlocuind produse româneşti cu produse autohtone, iar lanţul scurt de aprovizionare să fie înlocuit cu parteneriate între producători şi retaileri.