Astfel, dacă în administraţia publică salariul mediu brut a ajuns la 1.121 de euro, angajatul din sectorul privat are cel mai mic salariu mediu brut din economie, de 652 de euro. Şi salariile din învăţământ sau din sectorul sanitar sunt mai ridicate decât cele din mediul privat. Astfel, aici avem un salariu mediu brut de 714 euro pentru domeniul educaţie, în timp ce în sănătate, nivelul acestuia ajunge la 822 de euro. Iar ritmul majorărilor salariale va continua.
Potrivit surselor AMECO şi ale institutelor naţionale de statistică consultate de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, bugetarii au un salariu mediu similar cu cel al colegilor din Cehia, ţară mult mai dezvoltată decât România, unde indemnizaţia medie ajunge la 1.128 de euro. Ceea ce este interesant este faptul că, în alte ţări cotate deasupra României din punct de vedere economic, salariul mediu brut în administraţia publică este sub cel din România. De exemplu, în Ungaria, salariul mediu brut în administraţia publică este de 1.005 euro şi în Polonia de 1.009 euro. Mai mari, dar nu cu prea mult, decât salariile medii brute din aparatul de stat românesc sunt doar salariile din Slovacia (1.155 euro) şi din Grecia (1.574 euro).
Studiul făcut de Ionuţ Dumitru încearcă să arate care va fi impactul noii salarizări bugetare promovate recent de PSD. Potrivit calculelor şi studiilor făcute de acesta, vom ajunge anul viitor la o creştere medie a salariilor bugetarilor de 40%-50% de la 1 ianuarie 2018, ceea ce va genera un impact brut de de 25 de miliarde de lei, circa 1,8% din PIB după îmtoarcerea la buget a unora dintre venituri. „Până în 2022, impactul bugetar cumulat va fi de 55-60 de miliarde de lei”, decxlară Ionuţ Dumitru, ceea ar putea cumula circa 6% din PIB-ul României doar pe salariile din sectorul bugetar. Problema este că în sectorul privat, care ar trebui să aducă acea valoare adăugată din care să fie plătite şi salariile bugetarilor, nu se întrevede nici un fel de creştere.