Statul va cheltui cu salariile bugetarilor jumătate din veniturile colectate în 2022, ceea ce este nesustenabil – Dumitru, Consiliul Fiscal

Aplicarea Legii salarizării unice va duce la situația în care cheltuielile statului cu salariile în sectorul bugetar vor ajunge la 12% din PIB în anul 2022, ceea ce înseamnă jumătate din veniturile colectate la bugetul de stat, și nu ar mai rămâne resurse pentru aproape nimic, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Economica.net - mie, 12 apr. 2017, 09:57
Statul va cheltui cu salariile bugetarilor jumătate din veniturile colectate în 2022, ceea ce este nesustenabil - Dumitru, Consiliul Fiscal

„Se dorește o creștere substanțială a salariilor în sectorul bugetar. Acum ponderea lor este de 8,4% din PIB, iar proiecțiile arată că aceasta va fi 10% din PIB în anul 2020 și de 12% în 2020, de departe cea mai mare alocare făcută vreodată în România și ar fi peste media europeană”, a spus el, relativ la proiectul Legii salarizării publicat de PSD la începutul acestei săptămâni.

Potrivit acestuia, media europeană în ceea ce privește anvelopa salariilor bugetare raportată la PIB este de 10%.

„Oricum, comparația cu media europeană nu este relevantă, pentru că veniturile din colectare sunt mult mai mici în România decât arată media europeană”, a susținut Dumitru.

El a arătat că, în România, veniturile colectate reprezintă doar 25% din PIB, mult sub media europeană de 40%.

„Noi chiar și la 8,4% din PIB alocare înseamnă că alocăm către salariile din sectorul bugetar 32% din veniturile colectate. Ar urma ca în 2022 aproape jumătate din ce colectăm să meargă către salariile din sectorul bugetar, ceea ce ar fi de departe cea mai mare cotă și este ceva nesustenabil, nerealist, pentru că nu ar mai rămâne resurse pentru aproape nimic”, a apreciat președintele Consiliului Fiscal.

În opinia sa, este evident că trebuie să creștem nivelul de colectare.

„Trebuie să înțelegem că nu ne putem compara cu media europeană ca și cheltuieli, dacă nu ne comparăm și ca resurse, care sunt mult mai mici”, a adăugat Dumitru.

Potrivit unui document al Consiliului Fiscal, în România rata de colectare a taxelor și impozitelor a fost de 28,1% din PIB în 2015, după care a scăzut la 26,1% în 2016 și va fi la 25,4% din PIB în 2017 și 2018.

Cele mai mari rate de colectare după 1995 au fost înregistrate în anii 1999 și 2000: 31,2% din PIB, respectiv 30,7% din PIB.

Documentul mai arată că, în februarie 2017, salariul mediu brut în sectorul public din România a fost de 842 de euro, iar cel din sectorul privat, de 652 de euro. În administrația publică, salariul mediu brut era de 1.116 euro, în sănătate, de 818 euro, iar în educație, de 711 euro.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, vineri, că noua lege a salarizării, care ar putea intra în vigoare de la 1 iulie, este foarte importantă, întrucât face ordine într-un sistem care nu este foarte bine calibrat și care va motiva mai mult angajații din administrație să fie mai performanți.

”Este foarte important, pentru că reașează și face ordine (nou alege a salarizării unitare, n.r.) într-un sistem care în acest moment nu este foarte bine calibrat, unde există situații cel puțin ciudate, unde volumul muncii nu este foarte bine corelat cu salariul pe care fiecare persoană din administrație îl are. Trebuie să refacem această piramidă pe principii corecte, transparente și care să mulțumească, dar să și dinamizeze munca în administrația publică locală. Nu doar mulțumirea și nivelul de salarizare trebuie să fie, ci și ținta pe care fiecare persoană care lucrează în administrație trebuie să și-o pună, de a deveni mai bun, devenind mai bun va munci mai bine”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Premierul a subliniat că proiectul de lege este foarte bun, urmând să fie discutat în următoarele săptămâni în Parlament, astfel încât de la 1 iulie această lege să intre în vigoare. Sorin Grindeanu a subliniat că s-a lucrat foarte mult la proiect de către echipele de la Ministerul Muncii, care au fost susținute de Ministerul Finanțelor, precizând că trebuie să existe sustenabilitate financiară pentru un asemenea demers.

Te-ar mai putea interesa și
EXIT POLL Alegeri prezidenţiale. Cine merge în turul al doilea – Primele reacţii (UPDATE)
EXIT POLL Alegeri prezidenţiale. Cine merge în turul al doilea – Primele reacţii (UPDATE)
Rezultate alegeri 2024 - EXIT POLL. Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi merg în turul al doilea, conform principalelor institute de sondare. Primele reacţii ale candidaţilor....
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Cei mai mulţi români care au votat în străinătate şi-au exercitat dreptul la vot în Germania. Economica.net vă prezintă ...
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că doreşte "expansiunea" volumului de schimburi comerciale între Turcia ...
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor AEP
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor ...
Referendumul iniţiat de primarul general, Nicuşor Dan, în Capitală, a atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi ...