Mitroi: Noul sistem de impozitare va aduce job-uri, va tehnologiza Fiscul, dar lista deducerilor e prea mare

‘Într-o economie şi în gestiunea economică, soluţiile bune şi viabile sunt grele şi nu uşoare ca regulă generală, filosofică. Înţeleg foarte bine toată lista de minusuri. O să mă concentrez să adaug la lista de plusuri. Unul dintre plusuri care mi se pare că va avea un efect foarte bun de contagiune va fi presiunea de update-ul tehnologic al sistemului fiscal. Singura soluţie cu care fiscalitatea românească va ajunge la un grad mai ridicat de colectare şi va fi mai eficientă este în primul rând dotarea cu tehnologie. Pe lângă consultanţii fiscali care trebuie să participe, este nevoie şi de tehnologie care va aduce, în cele din urmă, un sistem fiscal mai adaptat economiei româneşti a anului 2020. Să ne uităm un pic înainte şi o să vedem o economie mult mai evoluată, cu oameni cu salarii mai mari, mai conştienţi de afacerile financiare şi fiscale ale unei gospodării şi un asemenea mod nou de abordare fresh, că nu este o taxă sau un impozit nou, cred că este adecvată’, a spus Mitroi.

Potrivit acestuia, noul model de impozitare va crea noi locuri de muncă şi va responsabiliza gspodăriile în sensul că oamenii vor fi mai atenţi cu facturile.

‘A venit timpul să rafinăm. Unele lucruri par că mai necesită rafinare şi feedback atât din piaţă cât şi de la autorităţile locale. Îmi place că va crea nişte job-uri noi, consultanţii fiscali, că va responsabiliza gospodăriile, oamenii să fie foarte atenţi cu facturile, iar presiunea pe care o vom pune ca şi clienţi pentru emiterea de facturi va pune presiune şi va spăla o foarte bună parte din economie. Vom fi foarte diligenţi, exact cum facem la Loteria bonurilor fiscale. Punem deoparte toate bonurile, învăţăm să ne optimizăm şi să gândim lucrurile la pachet, la nivelul unei gospodării. E corect şi firesc aşa pentru că şi în interiorul unei familii sau al unei gospodării există un agent economic mai profitabil care plăteşte, evident, şi taxe mai mari şi alţii care aduc alte beneficii de exemplu, o soţie sau o mamă, bunică care adaugă multă valoare economică prin muncile nenormate financiar: grija pentru copii, gospodării’, a mai arătat profesorul ASE.

El a adăugat că se va face o reechilibrare şi o recunoaştere subtilă a efortului pe care oamenii le fac în gospodărie.

‘Acest dezechilibru care este, aparent, în interiorul oricărei gospodării, aducătorul de venituri are şi sarcina fiscală cea mai mare, este într-un fel rezolvat pentru că el va putea ca o parte din aceste cheltuieli de subvenţionare a familiei lui să le deconteze. Pe ansamblu, se face o reechilibrare şi o recunoaştere foarte subtilă a efortului pe care îl fac în cadrul gospodăriei şi nu vorbesc doar de agricultura de subzistenţă, pe care o fac, nemonetar, mamele, taţii, bunicile. Există foarte multă valoare economică acolo şi cine contestă asta n-a căutat cât de greu este de găsit o bonă, de exemplu, şi cât de complicat. Suntem într-un fel sau altul fiecare un agent economic, cooperăm în cadrul unor mini-cooperative de genul gospodăriilor, dar cu contribuţii şi cu fiscalitate diferită’, a explicat Adrian Mitroi.

Conform profesorului ASE, dacă ar fi student la finanţe s-ar specializa acum pe meseria de consultant fiscal.

‘Îmi place meseria de consultant fiscal. Eu dacă aş fi student la finanţe astăzi, m-aş specializa pe aşa ceva. Presiunea pe sistemul IT este una din modalităţile şi din imputările primare pe care o face Fiscului. Va fi un refresh pentru societate, un input din care învăţăm că nu mai este sub nicio formă la modă să nu îţi plăteşti taxele, că orice venit din orice sursă este cert venit exigibil şi taxabil. Vom cere servicii sociale de o calitate mai bună. Pe ansamblu, la nivel de societate nu este rea această modificare’, a mai spus Mitroi.

De asemenea, acesta a mai arătat că în proiect sunt multe lucruri incerte.

‘Mi se pare prea mare lista de deduceri. Îmi plac deducerile pentru copii, de exemplu, pentru creşterea lor şi pentru educaţie. Există foarte multe semne de întrebare, deci aş mai regla lista de deduceri, aş fi mai atent la sume, calibrarea cu sume fixe’, conchide Mitroi.

Cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice ar putea fi înlocuită cu un impozit de 10% pe venitul global al gospodăriilor, venitul impozabil urmând să fie stabilit după ce din suma totală câştigată de membrii unei gospodării vor fi scăzute o serie de cheltuieli şi acordate anumite deduceri, conform proiectului Codului Economic, aflat în curs de elaborare.

Fiecare gospodărie va beneficia de un punctaj acordat în funcţie de numărul membrilor de familie şi de un plafon neimpozabil. Venitul anual global impozabil se stabileşte după scăderea, din venitul anual, al acestui plafon neimpozabil. Conform formulei de calcul din proiect, stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni ( Pn = P x 1.000 lei x 12 luni). Punctajul alocat gospodăriei este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus un punct (P = număr de puncte +1). Astfel, de exemplu, în cazul unei gospodării cu o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an.

Contribuţia de sănătate plătită, prima de asigurare obligatorie pentru casă şi maşină sau programele educaţionale pentru copii precum before şi after school sau grădiniţe particulare, dar şi abonamente la sala fitness, gimnastică, dans, alte activităţi sportive, biletele la teatru şi film urmează să fie deduse la calculul venitului impozabil.