Aproape jumătate dintre hotelurile şi pensiunile din Constanţa riscă insolvenţa – studiu

În judeţul Constanţa, unde se deschide sezonul estival la sfârşitul acestei săptămâni, 45% dintre companiile care deţin unităţi de cazare prezintă un risc ridicat de a intra în insolvenţă, arată un studiu Creditinfo România, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial.
Economica.net - lun, 24 apr. 2017, 13:49
Aproape jumătate dintre hotelurile şi pensiunile din Constanţa riscă insolvenţa - studiu

La nivel naţional, jumătate dintre companiile din România care deţin unităţile de cazare riscă să intre în insolvenţă.

„Mai precis, din cele 2.748 companii care deţin hoteluri, 1.508, (55%) prezintă un risc ridicat de a intra în insolvenţă. Bucureştiul se află în fruntea listei, 64% din companiile care deţin hoteluri sau alte unităţi de cazare prezentând un risc ridicat de intrare în insolvenţă”, se arată în studiu.

Dintre judeţele dezvoltate turistic, riscuri mari de intrare în insolvenţă au de asemenea companiile din Braşov (62%), Bihor (59%), Cluj (55%) Mureş (54%), Prahova (53%) şi Timiş (51%).

„În judeţele dezvoltate turistic, precum Braşov, Mureş, Prahova, Sibiu, Cluj, Bihor, Timiş, Suceava, peste jumătate dintre companiile care deţin hoteluri au risc peste medie de a intra în insolvenţă”, a declarat Aurimas Kanciskas, director general Creditinfo România.

Potrivit studiului, există o legătură directă între anul înfiinţării companiei care deţine hoteluri sau alte unităţi de cazare şi riscul de intrare în insolvenţă. Astfel, cele mai expuse acestui risc sunt companiile înfiinţate în perioada 2006-2010, 54% dintre ele prezentând acest risc. În schimb, cele mai solide afaceri în domeniu, potrivit datelor statistice, le au companiile înfiinţate în primii ani de după revoluţie.

„Doar 31% din companiile înfiinţate în perioada 1991 – 1995 prezintă risc ridicat de intrare în insolvenţă”, spun autorii studiului.

La finalul anului trecut erau înregistrate în România 6.946 hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, cabane şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică, cele mai multe aflându-se în Braşov, cu 881 de structuri de cazare, Constanţa, cu 761 structuri de cazare şi Harghita cu 371 structuri de cazare. În total, la nivelul anului 2015, în România au fost cazaţi 8.465.909 turişti.

Cele mai dezvoltate şi totodată căutate zone turistice ale Romaniei sunt: Bucureşti (1,72 milioane sosiri turişti în unităţile de cazare), în special pentru turismul corporate si cultural, Constanţa (1,02 milioane turişti), pentru turism estival, Braşov (997.601 turişti) şi Prahova (467.158 turişti), pentru turismul montan, Mureş (495.481 turişti), pentru turism balnear, cultural şi montan, Cluj (428.812 turişti), pentru turism corporate, balnear şi cultural, Bihor (344.059 turişti), pentru turism balnear (Felix) şi turism montan, respectiv Timiş (338.238 turişti), pentru turism corporate şi Suceava (310.458 turişti).

Acestea atrag peste 80% din totalul turiştilor, se mai arată în studiul Creditinfo România. De 1 Mai, de regulă, judeţul Constanţa este destinaţia cu cei mai mulţi turişti în România.

În domeniu lucrează peste 35.000 de angajaţi. Judeţele cu cel mai mare număr de salariaţi din turism sunt Bucureşti, cu 8.288 de angajaţi, Constanţa, cu 3.913 de angajaţi, Timiş, cu 1.912 de angajaţi şi Braşov, cu 1.605 de angajaţi.

Cele mai multe companii care deţin hoteluri şi alte facilităţi de cazare din România se află în Bucuresti (655 de infrastructuri, dintre care 27 sunt noi), Constanţa (497 de infrastructuri, 28 noi), Braşov (261 infrastructuri, din care 14 noi), Cluj (204 infrastructuri, zece noi), Prahova (177 infrastructuri, şase noi).

În ultimii zece ani, în România s-au înfiinţat peste 2.000 de companii care deţin hoteluri şi alte facilităţi de cazare, anul de vârf fiind 2008, cu 280 astfel de unităţi. Cel mai slab an a fost 2013, cu doar 173 de unităţi.

În anul 2010, înfiinţarea de astfel de infrastructuri a înregistrat o scădere bruscă, cauzată de criza economică, de doar 181 de unităţi.

Hotelurile şi celalalte unităţi de cazare din Bucureşti generează cea mai mare cifră de afaceri din ţară, 1,298 milioane de lei. Urmează Constanţa (447 milioane de lei), Timiş (184 milioane), Braşov (171 milioane), Prahova (166 milioane), Cluj (160 milioane), Bihor (141 milioane) şi Mureş (139 milioane de lei).

În topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri medie obţinută de companiile care deţin hoteluri şi alte facilităţi de cazare existente se regăsesc: Bucureşti (1,98 milioane de lei), Bistriţa-Năsăud (1,6 milioane de lei), Vâlcea (1,43 milione de lei), Galaţi (1,4 milioane de lei), Timiş (1,3 milioane de lei), Dolj (1,28 milioane), Ialomiţa (1,2 milioane) şi Sibiu (1,17 milioane de lei). În afară de Bucureşti şi Timiş, doar Mureş (1,16 milioane) şi Bihor (1,1 milioane) înregistrează cifre de afaceri medii mai mari decât media pe ţară (1 milion de lei), judeţele Braşov (0,65 milioane), Cluj (0,78 milioane de lei), Constanţa (0,89 milioane) şi Prahova (0,93 milioane) situându-se sub media naţională.

Cele mai profitabile hoteluri se regăsesc în Bucureşti (124 milioane lei profit), Constanţa (58 milioane de lei), Timiş şi Braşov (câte 26 milioane de lei), Prahova (25 milioane de lei), Mureş (24 milioane), Cluj şi Vâlcea (câte 22 milioane de lei).

Analiştii de la Creditinfo România au calculat alţi doi indicatori care descriu afacerile din turismul românesc: viteza de recuperare a creanţelor şi viteza de plată a datoriilor. În cazul companiilor care deţin hoteluri şi alte unităţi de cazare, viteza de recuperare a creaţelor este de 44 de zile, de aproape patru ori mai mare decât în cazul altor companii (media naţională este 161 de zile). În schimb, viteza de plată a datoriilor este de 331 de zile, cu 80 zile mai lentă decât cea existentă la nivel naţional.

Cea mai scurtă durată de recuperare a creanţelor, în rândul judeţelor dezvoltate turistic, se înregistrează în Mureş (29 de zile), în vreme ce durata de recuperare a creanţelor din Braşov este aproape dublă (56 de zile).

Cea mai mare viteză de plată a datoriilor o au firmele din Prahova (254 de zile) şi Timiş (256 de zile), în timp ce în Bihor datoriile se plătesc şi după 509 zile!

„Durata rapidă de recuperare a creanţelor indică infrastructuri unde plata se realizează de obicei în avans sau cash la recepţie, la părăsirea camerei. Recuperarea mai greoaie a creanţelor indică infrastructuri care găzduiesc în general clienţi corporate cu plata ulterioară. În acelaşi timp, faptul că în domeniul hotelier încasările se realizează în avans şi cash este un motiv pentru care în acest domeniu viteza de recuperare a creanţelor este foarte rapidă”, adaugă Aurimas Kascinskas.

Încasarea creanţelor în avans le oferă hotelierilor avantajul de a-şi plăti datoriile mult mai repede, însa acest lucru nu se întamplă, aceştia preferând să amâne plata datoriilor, spun oficialii Creditinfo România.

Potrivit analizei Creditinfo România, 9,3% din companiile cu activitate în domeniul hotelier îndeplinesc criteriile de profitbilitate şi bună reputaţie, cu mult peste media de 4% înregistrată de companiile care activează în alte domenii. Cea mai mare pondere a companiilor profitabile din industria hotelieră se află în judeţele Timiş (17,14%), Constanţa (15,09%), Prahova (11,3%), Cluj (10,78%) şi Mureş (9,24%).

Te-ar mai putea interesa și
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mai multe organizații patronale au transmis astăzi un apel, cu titlul "România, sens unic spre viitor, via UE, NATO și OCDE", în care cer mediului politic menținerea țării noastre pe......
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi legea bugetului naţional pentru 2025, din care puţin peste 50 de ...
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare al criptoactivelor
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare ...
Cu prilejul celei de a 17-a reuniuni plenare a forumului global al OCDE cu privire la transparenţă şi schimb de informaţii ...
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” – Corneliu Bodea
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” ...
Corneliu Bodea, fondatorul grupului Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), spune că ar trebui ca clienții ...