Ministerul Agriculturii a dat 6.200 de euro pentru a constata că legumele şi fructele de import sunt bune de consumat

Doar pentru a stabili dacă legumele şi fructele din spaţiul intracomunitar sunt sigure pentru consumul uman, Ministerul Agriculturii a cheltuit aproximativ 6.200 de euro. Analiza a fost realizată în urma scandalului produselor cu posibil dublu standard de calitate comercializate în Vestul, respectiv Estul Europei, şi va fi urmată de noi investigaţii comparative. De asemenea, la această sumă se adaugă cheltuielile aferente analizelor realizate la produsele din carne, peşte, lactate şi miere.  
Alina Stanciu - mie, 26 apr. 2017, 21:11
Ministerul Agriculturii a dat 6.200 de euro pentru a constata că legumele şi fructele de import sunt bune de consumat

Analiza realizată sub coordonarea ministerului Agriculturii în scandalul posibilului dublu standard al produselor alimentare comercializate în ţările din vestul şi respectiv estul Europei, din care a reieşit doar că produsele intracomunitare sunt sigure pentru consum, a costat statul român aproximativ 6.200 de euro (27.924 de lei) doar pentru legume şi fructe. Suma este aferentă unui număr de 52 de probe din legume şi fructe pentru care s-a stabilit nivelul de reziduuri de pesticide. „În conformitate cu “Tematica de control privind verificarea parametrilor de calitate a produselor procesate, comercializate pe piaţa din România“ au fost prelevate şi analizate 52 probe de legume şi fructe. Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) prin Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante şi Produse din Plante, a efectuat analiza reziduurilor de pesticide pentru cele 52 de probe. Costul unei analize este de 537 lei şi se determină 259 reziduuri de pesticide. Costul pentru cele 52 de probe a fost de 27.924 de lei”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii ANF.

Efortul bugetar necesar acestei analize a fost însă mult mai mare, o bună parte dintre analizele de laborator realizându-se la produse din carne (salam, parizer, cremwurst, pate de ficat, cârnați) – 46 de probe; produse din lapte (smântână, brânză, unt, lapte, cașcaval) – 46 de probe; pește și produse din pește (pește refrigerat și congelat, conserve din pește, pește afumat și marinat) – 16 probe; miere de albine – 11 probe; pastă de tomate – 4 probe. 

În total, incluzând legumele şi fructele, au fost prelevate un număr total de 175 probe din 11 hypermarketuri, de produsele de origine alimentară ocupându-se Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), instituţie care ne va oferi un răspuns pe această temă în zilele următoare.

„În afară de costurile generate de efectuarea propriu-zisă a analizelor de laborator, nu au fost înregistrate costuri suplimentare legate de resursa umană implicată în acțiune sau alte cheltuieli legate de deplasări, deoarece aceste acțiuni sunt specifice acestor autorități ca și atribuțiuni specifice de serviciu”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Agriculturii.

Citeşte şi Cum au descoperit Slovacia şi Ungaria dacă produsele din magazinele lor sunt mai proaste decât cele vândute în Europa de Vest

Potrivit acestora, probele au fost prelevate în vederea efectuării următoarelor determinări: determinarea nivelului de reziduuri de pesticide pentru legume; determinări fizico-chimice pentru produse din carne, lapte, pește, miere;  determinarea procentului de substanță uscată și coloranți  din pasta de tomate; determinarea prezenței grăsimilor de origine vegetală în lapte și produse din lapte.

Analizele produselor prelevate au fost efectuate la.Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante și Produse Vegetale Băneasa, aparţinând ANF,  Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară  București  și Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor București  aparținând ANSVSA.

Urmează noi investigaţii

Având în vedere că toate produsele analizate au fost prelevate exclusiv din lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din România, fară a se face vreo comparaţie cu aceleaşi produse vândute în vreuna dintre statele vestice membre UE, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat că va urma şi o analiză comparată, dar numai cu acordul statelor din care se vor lua probe. „Şi noi dorim să facem acest lucru (comparaţia între produsele din România şi cele din vestul Europei n.red) dar dorim să o facem în spiritul legilor şi a Regulamentelor din acest domeniu. Nu avem competenţa legală de a preleva probe pe teritoriul altui stat. De aceea, am adresat omologilor mei din cinci state membre, Germania, Italia,Belgia, Olanda şi Franţa o scrisoare prin care îi rog să dea posibilitatea experţilor noştri ca împreună cu experţii lor să preleveze probe astfel încât să le putem compara. Altfel nu poţi să o faci”, declara Daea în data de 10 aprilie, atunci când a făcut publică analiza. Detalii aici

Aportul României în războiul calităţii alimentelor vândute estului Europei: „produsele din vest se pot consuma”

Iar noua analiza va presupune noi costuri. „Ministerul Agriculturii șI Dezvoltării Rurale nu poate previziona în acest moment costul unei asemenea anchete. După ce domnul Petre DAEA ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, va primi răspuns la solicitările sale de la omologii din cele cinci state ale UE și în funcție de procedurile ce vor fi adoptate de statele implicate, putem prezenta ulterior desfășurării acestor acțiuni și costurile aferente”, au răspuns oficialii MADR întrebaţi fiind cât a bugetat Ministerul pentru noua analiză.

Ce s-a descoperit în această primă analiză

Urmare a analizei realizate de Ministerul Agriculturii în colaborare cu ANF, ANSVSA şi ANPC,  singura problemă descoperită a fost la o proba de miere poliflora ambalată în borcane de 500 de grame provenită din Franţa – Fleur de Miel – unde s-a depistat o problemă de calitate – o depăşire de 50% a procentului enzimatic –  care nu pune însă în pericol sănătatea consumatorilor, au anunţat experţii ANSVSA implicaţi în analiză. Aceştia au retras 108 borcane din cele 396 cât a avut lotul. În rest, s-au descoperit legume şi fructe cu urme de reziduuri, dar sub limita admisă de Regulamentele UE.

Citeşte şi Concluzie oficială: Produsele făcute de aceleaşi firme pentru Europa de Est sunt mai proaste decât cele pentru Vest

Te-ar mai putea interesa și
Valeriu Iftime (PNL Botoșani): Iohannis are o vină enormă în eșecul lui Nicolae Ciucă. El a stricat PNL
Valeriu Iftime (PNL Botoșani): Iohannis are o vină enormă în eșecul lui Nicolae Ciucă. El a stricat PNL
Liderul PNL Botoşani, Valeriu Iftime, consideră că preşedintele României, Klaus Iohannis, are o vină "enormă" în eşecul lui Nicolae Ciucă în alegerile prezidenţiale, transmite Agerpres....
ThyssenKrupp Steel plănuiește să renunțe la 40% din forța sa de muncă
ThyssenKrupp Steel plănuiește să renunțe la 40% din forța sa de muncă
ThyssenKrupp Steel intenţionează să renunţe la 5.000 de angajaţi până în 2030 şi la încă 6.000 prin vânzarea ...
Philip Morris România lansează pliculețele cu nicotină, fără tutun, ZYN pentru a accelera tranziția către un viitor fără fum
Philip Morris România lansează pliculețele cu nicotină, fără tutun, ZYN pentru a accelera tranziția către un viitor ...
Consecventă cu angajamentul său de a accelera tranziția către un viitor fără țigări, Philip Morris România (PMI) ...
Ce crede Călin Georgescu despre euro, bănci şi economie: „Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase”
Ce crede Călin Georgescu despre euro, bănci şi economie: „Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase”
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut cele mai multe voturi la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. ...