Globalizarea nu poate fi concepută în absenţa migraţiei, în sine, fenomenul fiind de altfel vechi de cînd lumea. Altminteri, cum ar fi aflat locuitorii anticei Rome formula care a definit de-a lungul mileniilor, motivul fundamental al migraţiei: ubi bene, ibi patria. Definiţiile integrării sunt însă infinit mai complexe, mai delicate şi mai complicate. Ceea ce explică poate şi de ce este nevoie de un plan naţional de acţiune în domeniu, scrie Deutsche Welle.
Actualmente, în Republica Federală trăiesc 8,5 milioane de cetăţeni germani ale căror origini sunt străine şi 7,2 de cetăţeni străini. Că prezenţa acestora constituie o binefacere, este o idee care se cere reiterată – cum de altfel a şi procedat deunăzi Angela Merkel. Tot ea a fost cea care în 2006 a convocat primul summit consacrat integrării. A fost momentul în care au fost lansate mai multe modele abstracte dintre care unele au devenit structuri permanente. Dar un plan de acţiune, precum cel adoptat în 2011, în ultima zi a lunii ianuarie, rămîne o pură ficţiune în absenţa concretizării ţelurilor formulate. Care nu sunt spectaculoase, Merkel nefiind oricum adepta salturilor riscante ci promotoarea paşilor mărunţi pe teren sigur. Multe din măsurile preconizate sunt stringent necesare: sprijinirea cursurilor şi mijloacelor de învăţare a limbii germane, o nouă politică de personal în domeniul instituţiilor şi serviciilor de drept public- educaţie şi învăţămînt, poliţie, asistenţa medicală. Dar şi în Bundeswehr, în mass media, în organele de securitate ca şi în organizaţiile caritative, prezenţa şi angajamentul cetăţenilor cu origini străine ar trebui să fie mai intense şi mai masive.
Planul de acţiune naţional include,în cele 471 de pagini, pe lîngă măsurile concrete şi componente ideale în domeniul politicii de integrare, Germania propunîndu-şi să instituie o nouă cultură a ospitalităţii. Imigranţii reprezintă şi un potenţial de internaţionalizare, cu totul firesc în actuala etapă a globalizării. Multilingvismul numeroşilor cetăţeni de origine străină constituie un stimul şi pentru populaţia autohtonă.
Din rîndul participanţilor la summitul din Berlin s-a făcut auzită şi propunerea de a nu se mai recurge la termenul de imigrant ci pur şi simplu de cetăţean. Or, tocmai trecerea de la o noţiune la cealaltă este condiţionată de gradul de integrare al fiecăruia, în parte.
Summitul integrării din capitala Germaniei s-a desfăşurat după cel de la Bruxelles, consacrat măsurilor de ieşire din criză şi înaintea începerii călătoriei oficiale a cancelarei Angela Merkel în China. Şefa guvernului german şi-a dat osteneala să demonstreze că în politica de integrare există o perfectă concertare a acţiunilor, fără a fi anunţat însă şi obţinerea unor victorii concrete şi spectaculoase. Cîte din prevederile noului plan naţional de integrare vor fi îndeplinite, se va putea constata abia în 2013, la viitorul summit.