În viitor, România riscă să nu mai fie la fel de atractivă pentru investitorii străini. Retorica împotriva companiilor străine nu ne ajută

INS a anunțat zilele trecute că șomajul în luna martie 2017 a fost de 5,3%, în scădere față de luna trecută și la un minim față de ultimii ani. Este o veste bună pentru miile de noi angajați, dar nu la fel de bună pentru angajatori, pentru că piața muncii devine mai “strânsă”, iar firmelor le va fi mai greu să găsească forță de muncă și vor fi nevoite să crească salariile pentru a rămâne competitive pe piața muncii.

De câteva luni, politicieni importanți se întrec în declarații populiste, naționaliste și agresive, referitoare la capitalul străin.  La un post de televiziune, Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, spunea săptămâna trecută că “Marile companii private trebuie să înțeleagă faptul că românii nu mai sunt sclavii nimănui și că trebuie să muncească și ei pe salarii decente“.  În urma cu câteva luni, Liviu Dragnea afirma, după protestele de stradă, că:  “Am auzit tot felul de zvonuri la televiziune cum corporații multinaționale și chiar și naționale au finanțat și au stimulat și au îndemnat proprii angajați să iasă la aceste manifestații”, fără aduce dovezi clare în sprijinul acestei declarații.  Șeful comisiei de control SRI din Parlament, Adrian Țuțuianu, nu s-a lăsat nici el mai prejos și a declarat că: “Îmi pun o întrebare pentru că, de exemplu, un ziar din Prahova a spus că salariații de la o firmă cu capital străin au fost forțați să iasă la miting. Lucrul asta e nelegal. Chiar nu vreți să înțelegi ce spun eu? Vorbesc de lucruri nelegale. Nu aduc acuze nimănui, dar cred că instituțiile abilitate ale statului trebuie să ne dea un răspuns (…) Asta e un răspuns pe care îl va da SRI. Nu îl dau eu”.

Toate aceste evenimente au loc într-o perioadă dificilă pentru UE.  În data de 29 martie, Marea Britanie a activat Articolul 50 al Tratatului Lisabona pentru declansarea ieșirii din UE. În Franța, unul dintre candidații care vor intra în turul doi la alegerile prezidențiale din 7 mai, dorește ieșirea Franței din UE, iar la Roma, la aniversarea a 60 de ani de la înființarea UE s-au luat în calcul scenarii de funcționare a UE pe mai multe viteze. Toate acestea sunt semnale care ar trebui să ne pună pe gânduri pentru că unul dintre marile avantaje ale României în fața investitorilor străini este apartenența la UE. În urma unor schimbări, acest avantaj este mult diminuat. Atuul aparenței la UE va fi mult mai șubred daca realizăm că România nu are șanse să facă parte dintr-un nucleu dur al UE, cel puțin nu într-un viitor apropiat.

Cum stăm la capitolul investiții străine și firme cu capital străin? E cazul să ne îngrijoram? 

Conform BNR, investițiile străine directe în primele doua luni ale acestui an au crescut cu 85% față de primele doua luni ale anului trecut. Deci, stăm bine deocamdată.

Însă, în aceeași perioadă, numărul de firme nou înființate cu capital străine a scăzut cu 2,56% față de anul trecut, conform ONRC. Asta, în condițiile în care 2016 a fost cel mai slab an din ultimii 18, în privința înființării de noi companii cu capital străin.

De ce nu trebuie să lăsăm străinii să se întoarcă la ei acasă, cum spun unii? 

Companiile străine reprezintă cei mai mari angajatori privați din România. În 2015, numărul mediu al angajaților din aceste companii se ridica la 1,2 milioane de persoane, cu 3,7% mai mult decât în 2014, conform BNR. În 2016, un mare retailer german avea 17.700 de angajați, ceea ce îl poziționa ca cel mai mare angajator din România. Se pare că, în 2017, cel mai mare angajator va fi un alt concern german, furnizor pentru industria auto, care deja depășește 18.200 de angajați în acest moment.  Aș mai aminti aici și un bine-cunoscut gigant comerciant online american, care recent a anunțat ca vrea sa recruteze peste 1.000 de romani, în diverse orașe din țara noastră.

Un alt important avantaj de care beneficiază România de pe urma companiilor străine este importul de know-how. Cei care lucrează pentru investitorii străini își vor însuși cunoștințe și aptitudini pe care le vor putea folosi și atunci când vor lucra pentru propriile lor afaceri sau  pentru companii autohtone.

Ce ar fi de făcut și ce nu ar mai trebui făcut

În primul rând, bugetul trebuie revizuit pe niște calcule credibile, astfel încât și agențiile de rating să fie convinse că ținta de deficit va fi atinsă. Ministrul de Finanțe ar trebui să se întâlnească cu fiecare agenție de rating în parte și să explice cât mai convingător toate măsurile care vor fi luate în acest sens.

Autoritățile trebuie să fie mai atente la ceea ce declară. Pot încuraja investițiile românești fără a jigni și acuza companiile străine. Una nu o exclude pe cealaltă. Practic, procedăm cum se poate mai rău, hulim firmele străine și nu acordam ajutor firmelor românești. Intențiile de a ajuta companiile autohtone s-au rezumat de multe ori la vorbe sau în proiecte imposibil de pus practică, cum ar fi legea care obligă supermarketurile să pună pe rafturi 51% produse românești, care contravine legislației UE.

Mai ușor cu schimbările Codului Fiscal și cu promisiunile mincinoase! Codul Fiscal a intrat în vigoare la începutul anului 2016 cu intenția că el să nu se mai modifice o perioadă, pentru a asigura predictibilitatea fiscală. Acum se dorește modificarea întregii structuri fiscale și alcătuirea unui Cod Economic care să conțină și pe cel fiscal care, atenție, nu se va mai modifica în următorii 5 ani! Aceste noi schimbări vor bulversa astfel tot mediul de afaceri, nu numai investitorii străini! Mai grav e că se fac promisiuni false, de genul reducerii TVA la 0% la vânzarea de locuințe, promisiune care nu va putea fi pusă în practică, pentru că există o directivă europeană care ne interzice să facem așa ceva. Între timp, cei care vor să vândă locuințe nu au cui, pentru că potențialii cumpărători așteaptă reducerea cotei la zero la sută.

Guvernul vrea să crească salariile și dorește că România să nu mai fie o destinație pentru investiți străine datorita salariilor mici. Foarte frumos! Să câștige românii mai mult! Dar, înainte să înlăturăm acest avantaj comparativ al României, nu ar trebui să ne gândim cu ce îl înlocuim? Daca nu găsim altul, investitorii se vor orienta către țări cu salarii mai mici.

S-au făcut și lucruri bune, însă nu destule. De exemplu, proiectul Legii Prevenției. Însă, el trebuie să atingă cât mai multe dintre preocupările mediului de afaceri în relație cu statul român pentru a aduce, într-adevăr, un plus pentru investitorii din România și nu doar un punct  bifat din planul de guvernare.

Foarte important este că statul român să determine multinaționalele să plătească taxele corect în România. Trebuie să luam cât mai multe măsuri că aceste companii să nu mai erodeze baza de impozitare și să nu mai transfere profiturile din România. Ieri, Camera Deputaților a votat legea conform căreia România se alătura proiectului BEPS al OCED pentru prevenția acestor metode de evitare a impozitelor.  Este un pas în direcția corectă. Guvernul mai are de pus în practică în acest an și tratatul cu 52 de state, încheiat de mine în 2014, care asigură transparență financiară și fiscală între aceste state, tocmai pentru a preveni transferul profiturilor.

În concluzie, într-un context internațional instabil, nu ne permitem să insultam străinii, să fim impredictibili din punct de vedere fiscal și imprudenți cu bugetul țării. Ar fi cazul să devenim mai pragmatici cu investitori străini, să nu ne mai batem cuie în talpă cu declarații populiste și promisiuni absurde și să folosim capitalul străin cât se poate de eficient, pentru binele nostru!