Aproape 47 de milioane de francezi sunt chemaţi la urne şi pot vota la una din cele 69.245 de secţii deschise atât în Hexagon, precum şi în teritoriile de peste mări ale Franţei.
Pe teritoriul ţării, majoritatea celor 66.546 de secţii de vot se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) – cu o oră mai târziu decât la prezidenţialele precedente, pentru a evita riscul divulgării rezultatelor. Totuşi, secţiile vor rămâne deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe din Franţa.
În unele colonii şi teritorii franceze de peste mări, votul a început de sâmbătă. Este vorba despre Guadalupe, Guyana Franceză, Martinica, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, Saint-Pierre-et-Miquelon şi Polinezia.
Niciun rezultat, fie parţial sau definitiv, cu excepţia celor privind rata de participare, nu va putea să fie comunicat înainte de închiderea ultimelor secţii de vot din Hexagon, adică după ora locală 20.00 (21.00 ora României).
Legislaţia franceză impune amenzi ridicate pentru orice organizaţie care încearcă să publice rezultatele unor exit-poll-uri înainte de închiderea urnelor, dar legea a fost evitată în ultimele alegeri prezidenţiale prin realizarea unor ştiri despre un meci fictiv dintre Ungaria şi Olanda. Ungaria reprezentându-l pe prezidenţiabilul conservator Nicolas Sarkozy, iar Olanda pe socialistul Francois Hollande.
Campania dintre cele două tururi de scrutin, deosebit de tensionată, s-a încheiat vineri cu un nou scandal – publicarea pe reţelele de socializare a numeroase documente interne, printre care e-mailuri şi documente contabile, ale echipei lui Macron.
Echipa candidatului, care şi-a luat o serie de măsuri de precauţie, precum servicii de mesagerie criptată sau mai multe servere protejate, a denunţat o „acţiune de piraterie masivă şi coordonată” şi o „operaţiune de destabilizare”.
Comisia Naţională de control al campaniei prezidenţiale a cerut presei şi cetăţenilor să nu facă public conţinutul documentelor „obţinute fraudulos”, amestecate cu „informaţii false”.
„Nimic nu va rămâne fără răspuns”, a reacţionat preşedintele Francois Hollande.
La rândul său, echipa de campanie a lui Marine Le Pen a denunţat că mai multe materiale electorale legate de candidata de extremă-dreapta au fost deteriorate.
Ultimele sondaje, publicate vineri, îl creditează pe Macron cu 62% din intenţiile de vot în al doilea tur de scrutin, faţă de 38% pentru Le Pen. Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de candidatul de centru în sondaje realizate de institute de prestigiu, după primul tur de scrutin din 23 aprilie.
Pe de altă parte, un alt sondaj publicat vineri de Odoxa arată că un sfert dintre alegătorii francezi probabil că se vor abţine duminică. Mulţi dintre ei sunt alegători de stânga dezamăgiţi că toţi candidaţii lor au fost eliminaţi din primul tur de scrutin.
O astfel de rată de absenteism ar fi a doua cea mai mare la un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 1965, subliniind nemulţumirea multor alegători faţă de opţiunile existente.
În primul tur de scrutin, rata de participare a fost de aproape 78%.