Senatorii jurişti amână iar propunerea de eliminare a preşedintelui din procedura de numire a conducerii ÎCCJ şi parchetelor

Propunerea legislativă, inclusă pe ordinea de zi de marţi a comisiei, a cărui iniţiator este preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost amânată pe 14 şi 28 martie, 19 aprilie şi 2 mai.

Pe ordinea de zi de marţi a Comisiei juridice se aflau mai multe proiecte de acte normative care vizează modificări ale Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, a solicitat amânarea pentru a permite Guvernului să trimită în Parlament pachetul de legi pe Justiţie. Potrivit acestuia, acest pachet legislativ ar putea ajunge la Parlament cel mai devreme săptămâna viitoare, iar prima sesizată este Camera Deputaţilor.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, prezent marţi la şedinţa Comisiei juridice, a precizat că a depus amendamente la propriul proiect în acord cu noul punct de vedere al Guvernului din 7 aprilie. Şi Şerban Nicolae a anunţat că are amendamente la acest proiect.

‘Nu mă bucură propunerea (n.r. de amânare), dar aşa cum dumneavoastră aţi avut înţelegere şi aţi amânat când nu am fost prezent la Comisie, trebuie să accept propunerea făcută în oglindă’, a spus Tăriceanu.

De asemenea, el a spus că îşi doreşte ca toate punctele de vedere referitoare la proiectul său legislativ să fie armonizate.

Călin Popescu-Tăriceanu propune în iniţiativa sa legislativă, depusă la Senat pe 2 februarie 2016, modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.

În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii de la ÎCCJ sunt ‘numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani’.

Călin Popescu-Tăriceanu propune ca şi art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi să se facă ‘de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător’. În prezent, revocarea din funcţie se face de către preşedintele României, la propunerea CSM.

În iniţiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat – ‘Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului’.

De asemenea, preşedintele Senatului propune şi modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia să fie numiţi ‘de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată’.

Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

Iniţiativa legislativă a preşedintelui Senatului vizează şi modificarea alin. 4, astfel că ‘revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător’.

De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuţie, care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, ‘aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului’.