Operatorii economici din sectorul agroalimentar vor fi obligaţi să elaboreze un plan de prevenire a generării de produse alimentare improprii consumului uman sub forma unei declarații și să-l facă public (prin afișare lângă casa de marcat, publicare pe website-ul propriu), se arată într-un proiect de hotărâre de guvern privind normele metodologice de aplicare a Legii risipei alimentare (217/2016).
Aceştia pot alege însă între mai multe variante, cel puţin o soluţie, respectiv:
-realizarea unui diagnostic al cantității de produse alimentare improprii consumului uman generate lunar / anual (se poate măsura cantitatea în kg sau tone a deșeurilor alimentare și costul eliminării lor)
-stabilirea și comunicarea obiectivului de reducere a risipei alimentare ca procent din risipa anticipată și măsurată lunar/anual
-realizarea a cel puțin o comunicare internă lunară către angajați privind obiectivul de reducere a risipei alimentare;
-realizarea unui sistem de monitorizare FIFO „primul intrat – primul ieșit” a stocurilor de marfă/materii prime;
– prioritizarea distribuției alimentelor aflate aproape de expirarea datei limită de consum în circuitul scurt și local.
Potrivit legii Risipei alimentare, care a intrat în vigoare duminică, comercianţii din sectorul agroalimentar va trebui să vândă alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum la un preţ redus, pentru a impulsiona vânzările. Alimentele rămase va trebui să fie donate anumitor asociaţii şi fundaţii, precum şi întreprinderilor sociale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale, înregistrate ca atare la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Astfel, în ceea ce privește donarea către entitățile înregistrate la ANSVSA (fundaţii şi asociaţii umanitare, spitale, orfelinate sau cămine de bătrâni), normele pentru aplicarea actului normativ impun crearea unei unități de coordonare a alimentelor donate (UCAD), acolo unde magazinele și ceilalți operatori din sectorul agroalimentar va trebui să transmită informații detaliate cu privire la disponibilul de alimente aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, respectiv tipul alimentelor, cantitatea, locația, modul de ambalare și termenul de expirare. Aceasta va trebui organizată în şase luni de la de la intrarea în vigoare a prezentelor norme şi va presupune crearea unei platforme online, denumită Registrul Electronic al Alimentelor Donate (READ), care va funcționa ca o bursă a alimentelor aflate aproape de expirarea datei de consum, funcțională 24/24 și 7/7.
Atât operatorii economici care vor dona alimentele, cât și entitățile ce le vor primi, se vor înscrie pe platforma READ, pe bază de user și parolă.
În funcție de interesul manifestat de fundațiile, azilele sau celelalte entități interesate, prioritizarea donării/ sponsorizării se va face pe loturi, pe principiul „primul servit, primul servit”.
Potrivit normelor, în cazul laptelui şi produselor lactate, spre exemplu, retailerii vor fi obligaţi să reducă preţul cu 2 zile înainte de expirarea datei – limită de consum, în cazul în care data durabilității minimale este cuprinsă între 1-10 zile şi respectiv 10-20 zile şi cu 14 zile înainte de expirarea datei – limită de consum în cazul produselor cu data durabilității minimale cuprinsă între 1- 6 luni.
La carne şi produse din carne, se menţine termenul de 2 zile ca şi la produsele lactate, în cazul produselor în care data durabilității minimale este cuprinsă între 1-10 zile şi respectiv 10-20 zile şi de 14 zile în cazul produselor congelate care au valabilitate între 6 luni şi un an.
Totodată, regula celor două şi respectiv 14 zile se păstrează şi în cazul peştelui, pâinii, zahărului şi uleiului, dar şi altor alimente.